COMERŢUL GLOBAL A ÎNCETINIT ÎN ULTIMII ANI CHIAR ŞI FĂRĂ PROTECŢIONISM Evoluţia comerţului mondial indică iminenţa unei noi recesiuni globale?

Volumul comerţului internaţional a înregistrat creşteri sub tendinţa sa istorică în ultimii cinci ani. Avansul de 1,9% din 2016, raportat într-o analiză recentă a Băncii Mondiale, este cel mai redus din 2009, anul unei contracţii de 10,5%, determinată de şocul crizei financiare globale (vezi grafic).

Deosebit de îngrijorător este un fenomen observat doar anul trecut, după cum mai arată raportul "Trade developments in 2016" de la BM, respectiv "temperarea schimburilor comerciale s-a manifestat atât la nivelul economiilor avansate cât şi a celor emergente, spre deosebire de ceilalţi ani de după criză".

O altă tendinţă remarcată de economiştii Băncii Mondiale o reprezintă şi divergenţa tot mai mare între comerţul de bunuri şi cel de servicii. În ceea ce priveşte comerţul cu servicii, o tendinţă negativă accentuată se manifestă din 2014, iar aceasta va fi urmată, probabil, şi la nivelul schimburilor de bunuri.

Cauzele acestei evoluţii, conform raportului, sunt schimbările structurale din economia globală, cum ar fi încetinirea ritmului de liberalizare a schimburilor comerciale, dar şi factorii ciclici, cum sunt încetinirea creşterii globale şi procesul de transformare prin care trece economia Chinei.

Autorii studiului mai arată că unul dintre principalii factori ai încetinirii semnificative a comerţului global îl reprezintă "creşterea incertitudinii cu privire la politicile economice şi comerciale".

Un articol din Financial Times arată că "avertismentul Băncii Mondiale cu privire la incertitudinea politicilor economice indică faptul că ascensiunea lui Donald Trump aruncă o umbră asupra economiei mondiale", deşi raportul Băncii Mondiale "nu este explicit în acest sens", pe fondul ameninţărilor sale protecţioniste şi a renunţării la unele acorduri comerciale.

Analistul financiar Mike Shedlock consideră că, dimpotrivă, incertitudinile nu există, în condiţiile în care "evoluţia comerţului global s-a angajat pe o cale oribilă, determinată de dorinţa UE de a pedepsi Marea Britanie pentru Brexit şi a dorinţei lui Trump de a pedepsi Mexicul, China şi Germania pentru excedentele lor comerciale".

Shedlock mai arată pe blogul său că "avansul comerţului global a fost sub 2% doar de trei ori în ultimii 16 ani", iar "în cele două cazuri precedente, economia SUA a fost în recesiune". Conform datelor şi definiţiei recesiunii globale de la FMI, nu doar economia Statelor Unite a fost în recesiune în 2001-2002 sau 2008-2009, ci fenomenul s-a manifestat şi la nivelul economiei globale.

Este aproape sigur că noua tendinţă protecţionistă va fi considerată vinovată pentru intrarea economiei globale într-o nouă recesiune.

Dar dacă protecţionismul nu este decât un simptom şi nu o cauză, la fel cum se poate spune şi despre noile tendinţe naţionaliste?

James Rickards, autorul cărţilor "Drumul către ruină" şi "Moartea banilor", scria recent pe contul său de Twitter că "naţionalismul nu este decât un simptom al creşterii economice reduse, a cărei cauză este gradul prea mare de îndatorare".

Dacă în "reţetă" se mai introduce şi protecţionismul, gata să fi aplicat de administraţia Trump împotriva întregii lumi şi de autorităţile europene împotriva Marii Britanii, amestecul nu poate deveni decât şi mai "exploziv" pentru comerţul mondial.

În ceea ce priveşte perspectivele economiei americane, prognozele administraţiei Trump arată o creştere rapidă în următoarea decadă, însoţită de prognoze bugetare la fel de optimiste. Paul Krugman, laureat al Nobelului pentru economie în 2008, scrie în New York Times că "administraţia Trump dă dovadă de aroganţă economică".

Se poate ca profesorul Krugman să aibă dreptate de această dată. De ce? Pentru că toată "creşterea" din perioada post-criză, economică şi a comerţului global, a fost rezultatul unor politici monetare fără precedent istoric, care încă mai includ dobânzi negative şi programe iresponsabile de tipărire.

Fostul bancher de investiţii Satyajit Das, autorul cărţii "Era stagnării", a scris recent că "o parte prea mare din creşterea economică şi creşterea burselor internaţionale este rezultatul ingineriei financiare", în condiţiile în care "companiile caută să-şi crească veniturile prin mijloace fără legătură directă cu obiectul lor de activitate".

Concluzia lui Das este că "nimic nu s-a schimbat semnificativ de la criza din 2008-2009", iar "dobânzile scăzute încurajează împrumuturile şi menţinerea în viaţă a companiilor ale căror afaceri nu sunt sustenabile".

"Ingineriile financiare maschează adevărata performanţă şi sănătatea companiilor şi naţiunilor", mai scrie Satyajit Das în finalul articolului publicat de MarketWatch.

Concluziile sale sunt susţinute şi de o analiză recentă a lui Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis. "Instabilitatea financiară este ireversibilă", scrie Artus, care defineşte fenomenul drept "îndatorare excesivă urmată de crize ale datoriilor" sau "bule speculative pe piaţa activelor financiare, urmate de explozia acestora".

În opinia sa, instabilitatea financiară se datorează "exceselor în crearea banilor de către băncile centrale", iar aceasta nu poate fi corectată decât prin reducerea masei monetare.

Din păcate, "băncile centrale nu vor îndrăzni niciodată să facă acest lucru, deoarece contracţia lichidităţii poate determina o criză financiară foarte serioasă".

Dar poate că există, totuşi, motive de optimism, legate de "capacitatea" băncilor centrale şi a instituţiilor financiare internaţionale de a fi consecvente în erorile lor de prognoză.

Un oficial din Comitetul de Politică Monetară al Băncii Angliei a declarat recent, în faţa Comitetului pentru Trezorerie din cadrul Parlamentului britanic, că "prognozele nostre economice vor fi mereu greşite", iar "Banca Angliei nu va prognoza, probabil, următoare criză financiară şi nici următoarea recesiune".

Cauza principală s-ar putea să fie aceeaşi expansiune necontrolată a masei monetare şi a creditului, care nu mai au "tracţiune" la nivelul economiei reale, ci "alimentează" doar speculaţiile financiare subliniate de Satyajit Das.

Aceasta este capcana din care trebuie să scape, în primul rând, comerţul global pentru a reveni la tendinţa de creştere asemănătoare celei din perioada premergătoare crizei financiare globale de la sfârşitul deceniului trecut. Dar cum?