Comisia Europeană recomandă încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva României

Comisia Europeană (CE) recomandă Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea în anii următori atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE vor discuta recomandările Comisiei la reuniunea Consiliului Ecofin din 21 iunie, la Luxemburg, se arată într-un comunicat al CE.

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în cest an la 38,5% anul următor, anunţă Mediafax.

Recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior al 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în Tratat, se arată în comunicat.

"Corectarea deficitului a fost determinată în principal de controlul strict al creşterii cheltuielilor, inclusiv prin controlul masei salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi reducerea tuturor prestaţiilor sociale, cu excepţia pensiilor. A fost, de asemenea, sprijinită de măsuri pe partea de venituri, precum creşterea cotelor de TVA cu 5 puncte procentuale şi lărgirea bazei de impozitare a veniturilor personale. Ajustarea bugetară s-a realizat în contextul a două programe consecutive de ajustare economică cu sprijinul asistenţei pentru balanţa de plăţi", se arată în versiunea preliminară a deciziei de încetare a procedurii de deficit excesiv, care va fi discutată în cadrul Ecofin.

• Atenţie la deficit, pe viitor

Consiliul reaminteşte, însă, că începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu, inclusiv în privinţa respectării criteriului de referinţă privind cheltuielile, potrivit documentului.

Comisia avertiza la începutul lunii mai că acumularea de noi arierate, mai ales la nivel local, progrese limitate în restructurarea companiilor de stat şi noi corecţii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar afecta deficitul bugetar al Româ­niei, aflat sub 3% şi pe un trend descrescător.

"Principalele riscuri pentru buget în perioada prognozată sunt: noi posibile corecţii financiare legate de absorbţia fondurilor europene sau de finnaţarea de la bugetul de stat a unor proiecte prioritare; reluarea acumulării de arierate în a doua jumătate a anului 2013 şi posibil în 2014, mai ales la nivel local; precum şi progrese limitate în restructurarea companiilor de stat, care ar putea pune presiune pe buget", se menţionează în prognoza economică de primăvară a executivului comunitar, prezentată la începutul lunii mai.

Procedura de deficit excesiv poate conduce la sancţiuni financiare în cazul statelor din zona euro, în timp ce ţările non-euro pot fi pedepsite prin blocarea accesului la fonduri UE.

Ministerul Finanţelor Publice a informat la începutul anului că Ecofin ar putea adopta în mai-iunie decizia finală de abrogare a deficitului excesiv, după confirmarea datelor privind execuţia bugetară şi în funcţie de o analiză privind posibilitatea ca România să aibă o tendinţă clară pe termen mediu de a menţine deficitul sub limita de 3% din PIB.

Executivul comunitar se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să rămână sub 3% în perioada prognozată, 2013-2014, după ce Româ­nia a reuşit să ajungă la 2,9% anul trecut.

Decizia Ecofin privind existenţa deficitului excesiv în cazul României a fost adoptată în iulie 2009. Ea a fost determinată de faptul că România înregistrase în 2008 un deficit de 5,4% din PIB.

În consecinţă, România a trebuit să adopte măsuri severe de scădere a deficitului în domeniul salarizării în sistemul public, schimbări în sistemul de pensii, precum şi alte măsuri menite să reducă dezechilibrele majore reflectate inclusiv în deficiul contului curent extern.

Pe lângă România, CE a recomandat Consiliului şi încheierea procedurii de deficit excesiv în cazul altor patru ţări: Italia, Ungaria, Letonia şi Lituania. Executivul comunitar a cerut, de asemenea, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv în cazul Maltei.

Alte şase ţări, Spania, Franţa, Olanda, Polonia, Portugalia şi Slovenia, ar urma să primească prelungiri ale termenelor limită până la care trebuie să reducă deficitul excesiv. În cazul Belgiei, Consiliul ar trebui să trimită o notificare, după ce Comisia a constat că statul nu a luat măsuri pentru corectarea deficitului prea mare.