România are zero proiecte finanţate prin intermediul Fondului european pentru investiţii strategice

Nici un proiect din România nu a fost finanţat, până acum, prin intermediul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS), a anunţat, vineri, Siegfried Mureşan, membru al Parlamentului European, în cadrul conferinţei "Îmbunătăţirea mediului de afaceri. Planul de investiţii şi Semestrul european".

Oficialul a adăugat că aproximativ un sfert din acest fond este dedicat proiectelor care vin în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), precum şi în sprijinul întreprinderilor cu o capitalizare medie.

Fondul, gestionat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), este în valoare totală de 21 de miliarde euro şi este estimat să genereze un efect multiplicator global de 1 la 15, generând astfel investiţii noi totale de circa 315 miliarde euro.

Potrivit domnului Matthias Woitok, Head of Structure Finance, BEI, obiectivele principaleale ale fondului sunt de a oferi o capacitate de asumare a riscurilor sporită pentru operaţiunile de plasament ale BEI, de a aborda lacunele pieţei şi situaţiile în care activitatea de investiţii este prea redusă şi să ajute la generarea a circa 315 miliarde de euro pentru investiţii suplimentare în decurs de trei ani.

Conform reprezentanţilor BEI, FEIS nu va acorda granturi sau subvenţii. Proiectele eligibile sunt cele care necesită sprijin din partea FEIS şi nu pot fi realizate doar prin intermediul instrumentelor UE şi BEI existente. Proiectele pot fi puse în aplicare oriunde în UE şi în oricare dintre sectoarele eligibile şi nu se aplică cote geografice sau sectoriale.

Siegfried Mureşan a declarat, ieri, că proiecte asemeni FEIS nu pot avea succes dacă mediul de afaceri nu este informat de către autorităţile publice.

România nu are nici un proiect finanţat prin FEIS, în prezent, din cauza situaţiei create în 2014, când s-a cerut guvernelor statelor membre UE, o listă de proiecte propuse spre finanţare, conform oficialului, care a mai precizat că, atunci, România a trimis 200 de proiecte, care nu au fost eligibile, deoarece puteau fi finanţate prin fonduri nerambursabile, structurale de coeziune - alte linii de creditare de la BEI.

Domnia sa a declarat: "Este esenţial să ştim că FEIS îşi propune, în mod explicit, să finanţeze proiecte cu grad mai mare de risc, care nu ar fi altfel bancabile. Totodată, acest fond poate fi accesat şi folosit în combinaţie cu fonduri structurale şi de coeziune, chiar pentru acelaşi proiect. (...) Avem o lipsă în capacitate de a crea proiecte care să poată fi finanţate. În prezent, patru state, printre care şi România nu au finanţate vreun proiect prin FEIS (România, Grecia, Malta, Cipru)".

De asemenea, oficialul a enumerat motivele pentru care proiectele din România riscă să fie dezavantajate faţă de alte state membre UE, printre acestea: pieţele financiare ale României sunt mai puţin dezvoltate faţă de alte state europene, lipsa unei bănci care să promoveze fondul în România, o incapacitate administrativă (un proces defectuos de selectare a proiectelor). Totodată, domnul Mureşan aminteşte faptul că acest fond a luat naştere în contextul în care există un deficit de investiţii la nivelul UE, estimat la 700 de miliarde de euro.

Elzbieta Bienkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii a evidenţiat faptul că FEIS este concentrat asupra unor proiecte derulate într-o varietate de domenii, spre care se pot direcţiona aplicanţii din ţara noastră, cum sunt: dezvoltarea infrastructurii, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, investiţiile în educaţie şi formare, sănătate, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor dar şi dezvoltarea sectorului energetic.

Costin Borc, Ministrul Economiei, a afirmat: "Trebuie să stimulăm producţia şi exportul. Putem realiza aceast lucru prin câteva măsuri: acces la infrastructură, la reţea de apă, reţea de electricitate, canalizare, acces la educaţie, sănătate, interconectarea şi reducerea diferenţelor între zonele geografice în România rurală şi cea urbană, reducerea distanţei între stat şi cetăţean, prin măsuri digitale dar şi conectarea României cu restul Europei". Domnia sa consideră că ţara noastră are resurse pentru a deveni un lider regional în energie.