Companiile turceşti, afectate de criza politică

Turbulenţele declanşate de arestarea liderului opoziţiei din Turcia au provocat unde de şoc în sectorul privat, forţând companiile să îşi regândească strategiile pentru a face faţă unei perioade de incertitudine şi posibilă instabilitate economică, transmite Reuters.

Potrivit sursei menţionate, arestarea, la 19 martie, a primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, principalul adversar al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a provocat cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimul deceniu, ceea ce dus la arestări în masă şi critici la nivel internaţional. În paralel, turbulenţele au dus lira turcească la un minim istoric, au alimentat o vânzare pe scară largă a activelor turceşti şi au destabilizat bilanţurile companiilor, care se luptau deja cu costurile mari cu împrumuturile.

Mai mulţi directori de companii au declarat pentru Reuters că firme turceşti din toate sectoarele se grăbesc să reevalueze riscurile, iar unele au decis să oprească investiţiile programate şi să taie bugetele.

"Acum firmele producătoare trebuie să plătească nota de plată pentru o criză pe care nu au provocat-o", spune Seref Fayat, preşedintele System Denim, o companie care produce îmbrăcăminte pentru o serie de mărci occidentale importante şi le exportă spre Europa şi SUA. Fayat, care conduce şi o importantă asociaţie a producătorilor de textile, spune că, din cauza turbulenţelor de pe piaţă, costurile sale cu împrumuturile au explodat. Aceasta în condiţiile în care avea în buget o extindere a afacerilor în al doilea semestru, în avanpremiera unei reveniri a cererii consumatorilor din Europa. "Am pus imediat pe pauză aceste planuri după cele mai recente evoluţii", spune Seref Fayat.

Iar companiile turceşti se tem că urmează să apară şi mai multe probleme.

Aşteptările de reducere a inflaţiei şi coborâre a dobânzii de referinţă, după mai mulţi ani de creşteri de preţuri şi crize ale cursului de schimb, sunt puse acum sub semnul întrebării. La o reuniune de urgenţă care a avut loc săptămâna trecută, banca centrală a Turciei a majorat dobânda de referinţă cu două puncte procentuale, până la 46%.

Potrivit informaţiilor culese de Reuters, dobânzile la creditele pe termen scurt au crescut de la o medie de 42-43% până la 52-53% iar în unele cazuri s-a ajuns chiar şi la 60%.

Analiştii de la Morgan Stanley sunt de părere că o eventuală reducere de dobândă din partea Băncii Turciei a fost amânată până în luna iunie. Iar analiştii de la Goldman Sachs se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să fie majorată cu 350 puncte de bază.

Guvernul susţine că recentele turbulenţe economice vor fi temporare şi vor avea caracter limitat. Însă unii directori de companii cred că actuala criză ar putea fi doar începutul.

În 2028 ar urma să aibă loc alegeri prezidenţiale în Turcia, la care Erdogan, care a dominat politica Turciei în ultimele două decenii, va ajunge la limita mandatelor.

Însă mulţi se tem că arestarea lui Imamoglu este un semnal că Erdogan ar putea încerca să rămână la putere, fie prin alegeri anticipate, fie prin modificarea constituţiei, care s-ar lovi de opoziţia opiniei publice.

Mehmet Buyukeksi, membru în Consiliul de Administraţie la Ziylan, companie care operează în sectoarele retail şi imobiliare, spune că aşteptările referitoare la un climat de business mai pozitiv în Turcia, graţie eforturilor guvernamentale de a ajuta economia dar şi a îmbunătăţirii cererii, sunt acum mai puţin sigure. Progrese precum reducerea costurilor de creditare, pe care Buyukeksi se aştepta să le vadă în luna iulie, au fost amânate pentru luna septembrie.

În plus, există şi efecte secundare. Un director de la o companie a spus că unele firme turceşti derulează analize de risc cu privire la resursele umane, îngrijorate că ar putea avea de suferit dacă angajaţii lor participă la proteste sau transmit conţinut politic pe social media. Unele companii îşi reevaluează riscurile în termeni de curs de schimb, inflaţie, costuri de finanţare şi au crescut în mod semnificativ probabilitatea unor impacturi negative în evaluările lor, a precizat sursa citată.

La rândul său, un consultant în domeniul fuziuni şi achiziţii spune că, deşi unele firme străine ar putea să ignore criticile că acţiunile Guvernului de la Ankara sunt din ce în ce mai nedemocratice, puţine vor face investiţii într-un context economic cu probleme.

"Toată lumea îşi va reface calculele. A trebuit să facem evaluări lunare pe care anterior le făceam odată pe trimestru. Cerd că fiecare companie trebuie să îşi facă un plan", spune Fikret Kaya, director general la producătorul de echipamente industriale Kayalar, citat de agenţia de presă.