Confiscarea depozitelor din Cipru naşte procese peste procese

O nouă acţiune în instanţă ar putea să aibă loc, în curând, ca urmare a taxării depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus.

După un grup de deponenţi ciprioţi care au chemat la judecată instituţiile Uniunii Europene şi unul de deponenţi greci, care ameninţă guvernul din Cipru cu arbitraj la Banca Mondială, a venit rândul vechilor acţionari ai Bank of Cyprus (n.r. cei care nu au fost forţaţi să devină acţionari, în urma confiscării unei părţi a economiilor pe care le aveau la bancă) să se îndrepte împotriva Autorităţii de Rezoluţie din Cipru.

Aceştia reclamă că deţinerile lor au fost diminuate, în urma recapitalizării Bank of Cyprus (BoC) prin transformarea unei părţi a depozitelor negarantate în acţiuni.

În cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele asociaţiei, Arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului, a declarat că membrii săi sunt încurajaţi să lanseze un proces colectiv împotriva Autorităţii de Rezoluţie bancară a ţării.

"Banca (n.r. Bank of Cyprus) a fost supusă unui tratament dur, pe seama deponenţilor, ale căror economii au fost «tăiate» în mod inutil şi injust, a cumpărătorilor de oligaţiuni şi a acţionarilor, ale căror deţineri au fost şterse", a afirmat Arhiepiscopul, citat de Cyprus Mail. Domnia sa a menţionat că o decizie finală privind declanşarea unui proces colectiv urmează să fie luată în cadrul adunării generale a asociaţiei, programată pe data de 28 iulie.

Demersul vechilor acţionari ai Bank of Cyprus are şanse reduse de reuşită, având în vedere că investiţia în acţiuni suportă riscuri, iar banca a fost recapitalizată prin "bail-in" tocmai pentru că acţionarii din acel moment nu au putut aduce capital nou, ne-a declarat profesorul universitar Gheorghe Piperea, partener fondator al casei de avocatură "Piperea şi Asociaţii".

"Iniţiatorii acţiunii ar avea şanse mai mari de reuşită dacă s-ar îndrepta, printr-un proces colectiv, împotriva vechii conduceri ai băncii, pentru management defectuos", ne-a explicat domnia sa, precizând că şi Banca Centrală a Ciprului ar putea fi chemată în judecată, în acest caz, în cazul în care a influenţat deciziile conducerii BoC sau a susţinut o imagine de stabilitate a băncii.

Printre demersurile pe care vechii acţionari ai Bank of Cyprus le consideră "inacceptabile" se numără transferul unui pachet de lichiditate de urgenţă, în valoare de 9,1 miliarde euro, de la Laiki Bank (pe care BoC a absorbit-o parţial), precum şi vânzarea subsidiarelor greceşti ale băncii, care a generat o pierdere de 1,8 miliarde euro.

• Acţionarii vechi vor înregistrarea, în contabilitate, a unui profit datorat fuziunii dintre Bank of Cyprus şi Laiki Bank

Reprezentanţii asociaţiei, care cuprinde aproximativ 88.000 membri, au precizat că posibila acţiune în instanţă ar avea, drept scop, atingerea a două obiective.

Primul obiectiv îl reprezintă readucerea deţinerii lor la valoarea de dinainte de bail-in, prin recunoaşterea unui profit de 1,9 miliarde euro, rezultat din fuziunea cu Laiki Bank.

Acest profit nu a fost niciodată recunoscut, "la cererea Autorităţii de Rezoluţie, prin violarea sandardelor internaţionale de contabilitate", susţine Arhiepiscopul Chrysostomos.

Domnia sa a precizat că, în cazul în care profitul contabil ar fi fost recunoscut, capitalul Bank of Cyprus nu ar fi fost negativ, ceea ce ar fi îngreunat adoptarea, de către Autoritatea de Rezoluţie, a unor decizii "arbitrare şi complet ilegale".

Asociaţia vechilor acţionari ai BoC sugerează ca deţinătorilor de obligaţiuni să li se ofere acţiuni în valoare de un euro pentru fiecare obligaţiune de un euro pe care au avut-o, ceea ce ar echivala cu un "hair-cut" de 30%, în locul unuia de 99%, impus în cadrul recapitalizării din primăvara anului trecut.

Cea de a doua propunere a asociaţiei este ca proprietăţi semnificative deţinute de Bank of Cyprus, care sunt reflectate în bilanţul său cu valoarea zero, să fie transferate favoarea vechilor acţionari.

"Nedreptatea este evidentă, în timp ce dorinţa de a o repare este absentă", a subliniat Arhiepiscopul Chrysostomos, adăugând: "Facem apel către public să îşi dovedească determinarea să facă dreptate, prin intermediul unor procese colective, care să îl implice pe preşedintele Anastasiades (n.r. Nicos Anastasiades, preşedintele Ciprului), şi, dacă este nevoie, prin proteste, oricât de mult ne-am dori să le evităm".

Kypros Chrysostomides, membru în conducerea asociaţiei vechilor acţionari ai BoC şi consultant juridic al acesteia, a declarat presei cipriote că se întrevede posibilitatea recuperării pierderilor suferite membrii organizaţiei.

Domnia sa a explicat că baza acţiunii în instanţă o va constitui "ilegalitea demonstrată în tratamentul aplicat vechilor acţionari", care a ignorat dreptul constituţional şi internaţional, precum şi dreptul comercial cipriot.

Vechii acţionari ai Bank of Cyprus s-au întâlnit, în urmă cu două luni, cu conducerea partidului DISY, al preşedintelui cipriot Nicos Anastasiades, pentru a discuta despre situaţia lor.

La finalul întrevederii, purtătorul de cuvânt al partidului, Prodromos Prodromou, a declarat că aceştia au dreptul să fie despăgubiţi pentru reducerea deţinerilor la bancă.

Arhiepiscopul Chrysostomos şi-a exprimat, în cadrul conferinţei de presă din această săptămână, şi "neliniştea" cu privire la decizia Băncii Centrale a Ciprului să excludă, practic, actualii acţionari de la majorarea de capital a Bank of Cyprus, permiţând accesul investitorilor străini.

"Atunci când investitorii străini vor avea dreptul să stabilească preţul acţiunilor, Bank of Cyprus va fi vândută", a afirmat domnia sa.

Conducerea Bank of Cyprus a decis, la începutul acestei luni, sub presiunea Băncii Centrale a Ciprului, majorarea capitalului băncii cu un miliard euro, prin atragerea de investitori noi, în timp ce investitorii actuali, dintre care mulţi provin din rândul deponenţilor cu economii confiscate, nu vor putea subscrie mai mult de 20%.

Discuţiile cu privire la creşterea capitalului BoC a pus pe poziţii adverse Consiliul de Administraţie al băncii, pe de o parte, şi Directoratul, pe de altă parte.

Primul dorea ca acţionarilor din prezent să nu le fie limitat dreptul de subscriere, iar majorarea să fie amânată cu o lună, până la începutul lunii septembrie, pentru a le permite acestora să facă rost de banii necesari.

Conducerea executivă propunea, în schimb, finalizarea majorării în primele zile ale lui septembrie şi menţinerea limitei de 20%, măsură solicitată de Banca Centrală a Ciprului şi de Ministerul de Finanţe al ţării şi care a fost, în final, aprobată de CA.

La momentul discuţiilor despre schimbarea metodei de majorare a capitalului, Arhiepiscopul Chrysostomos a afirmat că autorităţile cipriote avorizează fondurile de hedging care vor să cumpere ieftin Bank of Cyprus.

Pe 25 martie 2013, guvernul cipriot a agreat cu Troica creditorilor internaţional (CE, BCE şi FMI), divizarea Laiki Bak într-o bancă "bună" şi una "rea" (prima fiind absorbită de Bank of Cyprus, iar cea de a doua, închisă), precum şi taxarea cu 47,5% a depozitelor negarantate de la Bank of Cyprus şi reducerea de o sută de ori a valorii obligaţiunilor băncii.