• "Eu sunt membru de drept al Biroului Permanent Naţional, fiind preşedintele Ligii Aleşilor Locali ai PNL, aşa că nu voi mai candida la un nou mandat de vicepreşedinte"
Liderul liberalilor braşoveni, Aristotel Căncescu, a anunţat, ieri, că nu îşi va mai depune candidatura pentru un nou mandat de vicepreşedinte al PNL la nivel naţional la congresul acestei formaţiuni care urmează să aibă loc peste două săptămâni. "Eu sunt membru de drept al Biroului Permanent Naţional, fiind preşedintele Ligii Aleşilor Locali ai PNL, aşa că nu voi mai candida la un nou mandat de vicepreşedinte", a explicat acesta.
Căncescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, a criticat modul în care a fost făcut bugetul în acest an, susţinând că Braşovul a primit sume mai mici cu 20% decât anul trecut, când guvernarea PDL nu avea niciun interes de a susţine proiectele investiţionale ale judeţului din centrul ţării. "Este clar că nu vom demara nicio investiţie în acest an. Avem doar 1,5 milioane de euro pentru drumuri, iar drumurile înghit o mulţime de bani. Nu ne permitem să plătim nici deszăpezirea din aceşti bani, pentru că această activitate costă 2-2,5 milioane de euro anual", a explicat sursa citată. În aceste condiţii, spune Căncescu, o parte din parlamentarii PNL Braşov nu vor vota bugetul "dacă pe ultima sută de metri nu se va găsi o soluţie de suplimentare a sumelor ce îi revin judeţului Braşov".
• Vrea regionalizare pe modelul german
Liderul liberal a precizat că a avut o întâlnire cu toţi preşedinţii de consilii judeţene câştigate de PNL, cu care a discutat problema regionalizării. "Eu vreau opt regiuni, nu 16, aşa cum a apărut. Sunt diverse voci în partid, diverse variante. Va fi foarte greu să se facă regionalizarea pentru că sunt tot felul de interese în interiorul partidelor din USL, dar şi în exteriorul alianţei", a explicat liberalul.
Căncescu este de părere că cea mai bună soluţie pentru noile regiuni este ca viitorul guvernator trebuie să fie ales de către primarii şi consilierii judeţeni din zonele care alcătuiesc regiunea şi nu să fie numit, "pentru că nu va avea legitimitate". În ipoteza în care vor fi create opt regiuni, Căncescu îşi doreşte ca o parte din atribuţiile ministerelor de la Bucureşti să fie preluate la nivel regional, pe modelul landurilor germane. În alt caz, consiliile judeţene ar trebui să dispară, pentru că vor avea un rol pur decorativ.
Practic, Căncescu doreşte ca regiunile să aibă putere decizională în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor în teritoriu, iar chestiunile de Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Securitate etc. să rămână la Bucureşti. El a dat ca exemplu modul cum au fost repartizate pe judeţe sumele defalcate din cotele de TVA, unde Braşovul a primit mai puţin decât Harghita, deşi populaţia Braşovului este două ori mai mare decât cea a Harghitei.
Liderul liberalilor braşoveni a criticat politica dusă de PSD în anii 200 - 2004 de creare a unor unităţi administrative de dimensiuni reduse, apreciind că sunt unele comune în judeţul Braşov care nu au venituri proprii decât de 200.000 - 300.000 de lei, aceşti bani neajungându-le nici pentru plata salariilor din aparatul propriu al primăriilor. "Campioane la sărăcie sunt comunele Holbav, Crizbav şi Augustin", a mai precizat Căncescu.