CONSECINŢELE REVOLTELOR: Economia Egiptului pierde cel puţin 310 milioane de dolari zilnic

Criza cu care se confruntă Egiptul de două săptămâni a costat scump economia naţională, în condiţiile în care instabilitatea politică a dus la plecarea în masă a turiştilor, potrivit AFP, care estimează că situaţia ar putea reduce pe termen lung interesul investitorilor străini pentru această ţară.

"Criza costă cel puţin 310 milioane de dolari pe zi economia egipteană", a precizat recent, într-un raport, banca franceză "Credit Agricole", care şi-a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei egiptene în 2011: 3,7%, faţă de 5,3%, cât preconiza anterior.

Egiptul, care are o populaţie de peste 80 de milioane de locuitori, se confrunta deja, înainte de revolta populară, cu importante probleme socio-economice: rata mare a şomajului, inflaţia ridicată şi sărăcia.

În ultimii ani, guvernul a realizat un vast program de liberalizare a economiei, menit să genereze creştere. Însă, acest program nu a redus inegalităţile sociale, într-o ţară în care aproape 40% din populaţie trăieşte cu aproximativ doi dolari pe zi.

Începute în 25 ianuarie, manifes-taţiile contra regimului preşedintelui Hosni Mubarak riscă să agraveze situaţia. Băncile şi întreprinderile şi-au suspendat activitatea pe o perioadă de zece zile, ceea ce a dus la o scădere cu 6% a exporturilor în ianuarie, conform Ministerului Indus-triei.

Totodată, Bursa din Cairo rămâne închisă, după două săptămâni de sis-tare a activităţii.

În ceea ce priveşte turismul, zeci de mii de turişti au părăsit ţara în plin sezon, în condiţiile în care turismul reprezintă o importantă sursă de venit pentru Egipt, generând 6% din PIB. Turismul a adus Egiptului aproximativ 13 miliarde dolari în 2010, cu un număr record de turişti: aproape 15 milioane.

O altă consecinţă destul de gravă pentru Egipt, care este o ţară dependentă de schimburile externe, ar fi îngrijorarea investitorilor străini, agravată de întreruperea conexiunii la internet, decisă de către regim, ca reacţie la protestele populare.

Unele companii şi-au întrerupt activitatea în ţară. Sunt nume importante, precum gigantul maritim şi petrolier danez AP "Moeller-Maersk", producătorul francez de ciment "Lafarge" şi cel italian "Italcementi", sau constructorul auto japonez "Nissan". Totodată, mai multe grupuri străine, printre care "France Telecom", "LUKoil" Rusia şi RWE Germania, şi-au trimis acasă salariaţii.

Analiştii cred că perioada de instabilitate din Egipt va dura 6-12 luni, timp în care va ieşi capital străin din ţară.