CONSILIUL CONCURENŢEI: "Cheltuielile cu energia termică pot depăşi pragul de suportabilitate"

Actualizare 09:43 CC: "Transferul către operatori privaţi şi diminuarea monopolurilor locale ar putea eficientiza termoficarea"

Funcţionarea sistemului autohton de termoficare poate fi îmbunătăţit prin măsuri precum: reducerea monopolurilor locale, tranziţia către operarea privată sau public-privată a sistemelor centralizate şi asigurarea unui mediu concurenţial, recomandă Consiliul Concurenţei.

Lista propunerilor CC mai include: creşterea utilizării resurselor neconvenţionale (apă geotermală, biomasă) pentru producerea de căldură şi apă caldă; reabilitarea termică a blocurilor prin refacerea anvelopei termice, reabilitarea instalaţiei interioare şi contorizarea directă individuală a consumatorilor; implementarea unui sistem de control, supraveghere şi urmărire a exploatării şi dispecerizarea informaţiilor, datelor şi parametrilor de funcţionare ai instalaţiilor termice, împreună cu datele contoarelor de energie termică instalate la utilizatori.

Totodată, autoritatea de concurenţă recomandă: modernizarea sistemului de distribuţie a energiei termice şi echilibrarea hidraulică şi termică a instalaţiilor exterioare şi interioare de distribuţie; promovarea distribuţiei orizontale a energiei termice către consumatori (care permite reglarea individuală a consumului şi contorizarea individuală pentru fiecare apartament în parte); stabilirea unei relaţii directe cu consumatorul final, prin generalizarea facturării individuale, sau fidelizarea clienţilor bun-platnici.

"Prin realizarea obiectivelor propuse mai sus, serviciul centralizat de termoficare ar putea deveni eficient, de înaltă calitate, rentabil şi competitiv în raport cu alte soluţii tehnologice de încălzire şi preparare a apei calde de consum, ceea ce ar putea conduce la revenirea consumatorilor în reţea şi la dezoltarea ulterioară a serviciului", apreciază Consiliul Concurenţei.

Studiul CC se bazează pe informaţii primite de la 75 de companii de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice (34 judete), dintre care 41 sunt întreprinderi mici şi mijlocii, 27 sunt întreprinderi mari, iar 7 sunt servicii organizate în autorităţile publice locale, firme cărora prin Hotărâri ale Consiliilor Locale le-au fost încredinţate prestarea serviciilor de interes economic general în domeniul energiei termice. Dintre cei 75 de respondenţi, 68 au capital majoritar de stat.

"Criza economico-financiară începută în anul 2008 şi-a pus amprenta şi asupra întreprinderilor ce activează în domeniul producerii de energie termică, realitate ce rezultă şi din analiza principalilor indicatori economico-financiari, înregistraţi în perioada analizată", apreciază Consiliul Concurenţei.

Astfel, cifra de afaceri şi veniturile companiilor menţionate au scăzut de la un an la altul, pe fondul continuării debranşărilor clienţilor de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, neîncasării la timp a facturilor de la populaţie şi firme, precum şi din cauza pierderilor înregistrate pe întreg fluxul de producere şi distribuţie a energiei termice, a lipsei soluţiilor de finanţare în vederea modernizării şi retehnologizării centralelor termice şi a reţelelor de distribuţie, comentează autoritatea de concurenţă.

---

Ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării, a anunţat astăzi Consiliul Concurenţei (CC), în raportul pe 2014 "Evoluţia concurenţei în sectoare-cheie".

"Analiza de suportabilitate arată că ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării. Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale, acest procent variind în funcţie de eficienţa şi tehnologia adoptate de operatorii sistemelor centralizate", menţionează instituţia.

CC mai transmite că, pentru a fi evitat riscul de neplată a facturilor de către populaţie, administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice.

"Această subvenţionare reprezintă o povară asupra bugetului general consolidat estimată la aproape jumătate de miliard de euro anual, sumă care finanţează de fapt ineficienţa operatorilor din sistem. În pofida volumului relativ ridicat al subvenţiilor, un număr semnificativ de operatori de pe această piaţă au un grad ridicat de îndatorare", reclamă CC.

Preţul energiei termice pentru populaţie sunt stabilite de către autoritatea locală respectivă. Din analiza datelor primite de Consiliul Concurenţei, reiese că, anul trecut, cel mai redus preţ al energiei termice (86-154 lei/gigacalorie) a fost plătit de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi Bacău. La cealaltă extremă, se situau locuitorii din Constanţa, Reşita, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş (311-387 lei/gigacalorie).