CONSILIUL CONCURENŢEI: Scutirea de supraimpozitare a operaţiunilor petroliere offshore - posibil ajutor de stat

Deşi unele proiecte de legi zac cu anii prin Parlament, politicienii noştri au reuşit să se mobilizeze în legătură cu proiectul de lege privind scutirea de supraimpozitare a operaţiunilor petroliere offshore şi restituirea, sub formă de credit fiscal, a sumelor percepute până acum, document care se află, deja, la Camera Deputaţilor, după ce a fost iniţiat de guvernul Tudose, la finalul lunii octombrie 2017, şi a trecut pe repede înainte de Senat.

În expunerea de motive privind scutirea de supraimpozitare, reprezentanţii guvernului susţin că un cadru de reglementare optim de încurajare a dezvoltării de noi producţii va asigura venituri suplimentare semnificative la buget prin impozitele şi redevenţele plătite de titularii de acorduri petroliere.

Din punct de vedere al impactului macroeconomic, expunerea de motive precizează generalităţi de genul "datorită efectului multiplicator asociat cu industria energetică, mag­nitudinea investiţiilor specifice proiectelor offshore va avea un impact pozitiv asupra economiei româ­neşti, în general" şi "estimăm că dezvoltarea industriei offshore va avea un impact semnificativ pozitiv, asigurând o sursă de venituri semnificativă şi sustenabilă la bugetul de stat, va crea oportunităţi pentru noi locuri de muncă şi servicii, asigură acces la tehnologii de ultimă oră şi, indirect, sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport naţionale şi regionale".

Nici urmă de cifre concrete privind beneficiile statului în urma apariţiei acestei legi.

Unii analişti din piaţa de energie susţin că proiectul de lege nu precizează în mod clar cât ar câştiga statul român în urma aprobării acestei legi, în condiţiile în care sistemul de redevenţe nu este gata încă, fiind "dezbătut" prin comitete interministeriale.

Fostul ministru al Economiei Gheorghe Şimon promitea, în toamna anului trecut, că întregul pachet legislativ privind reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale va fi revizuit şi va fi votat în Parlament în luna februarie a acestui an. Surse politice ne-au declarat, acum, că termenul a fost decalat. Astfel, Guvernul trebuie să transmită proiectul de lege în Parlament până la finalul lunii martie, iar la Parlament nu se ştie cât poate dura dezbaterea şi aprobarea legii.

La finalul anului trecut, Consiliul Concurenţei a transmis Guvernului că scutirea de impozit pentru operaţiunile petroliere offshore ar putea constitui ajutor de stat, iar Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să efectueze o analiză: "În privinţa facilităţilor fiscale (n.r. art. 18, alin 1), înţelegem că acestea se aplică tuturor titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Deşi la o primă analiză această prevedere reprezintă o derogare de la sistemul general fiscal, totuşi măsura ar putea fi considerată neselectivă dacă este justificată de logica sistemului fiscal, ţinând cont de specificul economic al sectorului implicat. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să efectueze o analiză care să demonstreze că taxarea diferită a titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore reprezintă o practică la nivelul statelor membre, că este justificată de volumul mare al investiţiilor, de costurile semnificative asociate activităţilor de exploatare şi de riscul investiţional ridicat, precum şi că este proporţională cu beneficiile obţinute de stat pe termen mediu şi lung. În cazul în care măsura nu poate fi justificată prin prisma considerentelor prezentate anterior, ar putea constitui ajutor de stat care se acordă cu respectarea prevederilor legale naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat".

Unele voci au susţinut că, la prima vedere, prevederile par discriminatorii faţă de operaţiunile onshore.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, recent, că a discutat despre proiectul legii offshore cu o delegaţie a companiei petroliere americane ExxonMobil. Dragnea a spus: "Legea a trecut de Senat, o vom analiza în comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, dar vom mai cere un punct de vedere de la Guvern, ne interesează să vedem care este şi câştigul statului român".

Unii analişti susţin că proiectul de lege este favorabil, în special Petrom, având în vedere proiectul din Marea Neagră. OMV Petrom şi ExxonMobil trebuie să ia o decizie privind investiţiile în proiectul de gaze dezvoltat în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Primele estimări arată că în acest perimetru ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. În perimetrul Neptun din Marea Neagră, cele două companii au investit peste 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent.

Eliminarea suprataxării pentru producătorii de gaze a fost solicitată public, anul trecut, de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA). Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, spunea, în iunie: "Suprataxarea a fost introdusă în 2013 ca o măsură temporară pentru perioada crizei economice. Acum, în 2017, taxa a fost majorată (de la 60% - n.r.) la 80% şi este pentru o perioadă nedeterminată. Este o măsură care penalizează producătorii interni în faţa Gazprom. În plus, Gazprom nu va fi obligat să vândă 100% din importuri pe bursă. Este o discriminare extraordinară a producătorilor din România faţă de producătorii din extern".

Guvernul a motivat menţinerea suprataxării, după liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie 2017, prin necesitatea menţinerii încasărilor bugetare. Atunci, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energiei, spunea că liberalizarea este o minciună, atât timp cât nu se renunţă şi la supraimpozitare. Domnia sa estima că renunţarea la această taxă s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat de peste 850 milioane lei, anual.

Potrivit unor surse din piaţă, producţia de gaze offshore a fost de 686.250 mii mc, în primul semestru din 2017, iar onshore, de 4,74 milioane mc. De asemenea, producţia de ţiţei offshore a fost de 122.496 tone, în primele şase luni de anul trecut, iar onshore 1,64 milioane tone.

Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară. Contractul de privatizare a Petrom din 2014 preciza ca nivelul redevenţei să nu se modifice timp de zece ani.