Consiliul Fiscal a avizat negativ proiectul Codului fiscal, considerând drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care acesta le prevede, se arată într-un comunicat publicat astăzi.
"Câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public trebuie să fie folosite în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice", se arată în document. În plus, potrivit estimărilor Consiliului, existenţa unui deficit excesiv pentru anii următori în cazul aplicării noului Cod Fiscal este imposibil de conciliat cu adoptarea euro în anul 2019.
Potrivit estimărilor Consiliului fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un risc extrem de deteriorare permanentă şi de proporţii a poziţiei finanţelor publice ale României. Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de LRFB, precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este.
Mai mult, estimările prezentate de către Consiliul fiscal nu iau în considerare o serie de factori cu potenţial impact semnificativ în sensul unei majorări a deficitelor efective înregistrate, precum acordul politic recent de a majora cheltuielile de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puţin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013), respectiv teacţia potenţială a pieţelor financiare la o deteriorare permanentă de proporţii a poziţiei structurale a finanţelor publice ale României.
În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, trebuie menţionat că agenţiile de rating accentuează în comunicatele lor recente faptul că evaluările sunt condiţionate de prezervarea progreselor în ceea ce priveşte poziţia structurală a finanţelor publice. De altfel, experienţa recentă a Bulgariei indică probabilitatea semnificativă a apariţiei unor salturi în prima de risc de ţară, ce implică creşterea costurilor de finanţare atât pentru stat, cât şi pentru sectorul privat: lărgirea considerabilă a deficitului la finele anului 2014 (de la 1,2% în 2013 la 3,4% din PIB în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene) a generat un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc aplicabile statului vecin, iar aceasta continuă să se menţină semnificativ deasupra celei a României.
Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii în condiţiile în care poziţia ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă faza viitoare de recesiune. Există o cvasi-unanimitate în literatura recentă de specialitate în a identifica niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune şi valori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creştere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt depăşite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic, cum de altfel experienţa României din ultimii 10 ani o demonstrează din plin.
"Având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea legislativă", se arată în concluziile Raportului.