CONSTANTIN COMAN, COUNTRY MANAGER, COFACE ROMÂNIA: "Efectul de regenerare a sistemului economic privat rămâne greoi"

15.575 de insolvenţe noi s-au deschis pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2014, în scădere cu aproximativ 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 18.735 de proceduri noi de insolvenţă, conform datelor finale publicate de BPI şi în baza metodologiei Coface.

Contracţia înregistrată la sfârşitul lunii septembrie este în linie cu estimările anunţate de Coface la sfârşitul primului semestru, respectiv o reducere cu 15% a insolvenţelor pentru întreg anul.

Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, construcţiile, fabricarea produselor textile, HORECA şi transporturile au rămas în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active, potrivit Coface.

Îmbunătăţirea disciplinei de plata este semnalată şi de contracţia valorică şi numerică, cu aproximativ 22%, a instrumentelor refuzate la plată în primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, precizează Coface. În acelaşi timp, numărul insolvenţelor deschise în rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro a scăzut cu 21% în primele nouă luni ale anului, indicând un posibil recul al impactului de contagiune în rândul companiilor peste medie.

Analiştii Coface precizează: "Chiar dacă numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea în primele nouă luni ale anului curent este în scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor nou înfiinţate în aceeaşi perioada înregistrează o contracţie şi mai mare, respectiv 22%. Putem vorbi, deci, despre o revenire graduală a comportamentului de plată, pe fondul reducerii numărului de companii care îşi întrerup activitatea, precum şi a instrumentelor de plată. Toate acestea într-un mediu economic care nu este foarte atrăgător pentru investitorii privaţi şi iniţiativa antreprenoriatului, în condiţiile în care numărul companiilor nou înregistrate a scăzut semnificativ".

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din primele nouă luni ale anului 2014 a suferit modificări importante faţă de situaţia existenţa în aceeaşi perioada a anului anterior, dar păstrează tendinţa observată în primul semestru. Astfel, Bucureştiul rămâne singura regiune în care insolvenţele au crescut în perioada analizată (+24%), restul regiunilor înregistrând scăderi pentru acest indicator.

Pentru o cercetare mai aprofundată a cauzelor care au determinat intrarea în insolvenţă a companiilor în primele nouă luni ale anului curent, Coface a analizat declaraţiile financiare ale acestor companii pentru perioada 2008 - 2013. Astfel, se observă că majoritatea datoriilor suplimentare au fost atrase pentru acoperirea pierderilor şi a investiţiilor în creanţe, în condiţiile în care valoarea contabilă a activelor fixe a rămas aceeaşi. În plus, creşterea constantă a duratei medii de încasare indică o politică neadecvată de risc comercial, durata medie de încasare a creanţelor crescând cu 81 de zile în intervalul analizat. Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plata a furnizorilor crescând în aceeaşi perioada cu 122 de zile.

• Impactul financiar al insolvenţelor în T1-T3

Coface susţine că, probabil, mesajul promovat furnizorilor în perioada 2009 - 2013 de către firmele intrate în insolventă în primele nouă luni ale anului 2014 a fost acela că nu îşi pot achita facturile la termen, deoarece îşi încasează propriile creanţe mai greu. Acest lucru este adevărat, dar nu reprezintă decât unul dintre motivele indisciplinei de plată, mai arată Coface. Folosirea resurselor financiare de la furnizori (prin plata mai tardivă a facturilor) pentru investiţii pe termen lung, care s-au dovedit ulterior ca fiind neprofitabile, a reprezentat în aceeaşi măsură o cauză a indisciplinei de plată a firmelor respective.

Coface a calculat "factura" generată de firmele care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2014, pentru a vedea cine sunt plătitorii şi care a fost impactul pentru fiecare categorie, iar cifrele finale sunt următoarele: furnizori comerciali - 4,7 miliarde de lei, bănci - 3,7 miliarde de lei, acţionari - 2 miliarde de lei, ANAF (Statul) - 1 miliard de lei.

Constantin Coman, Country Manager, Coface România, a declarat: "Scăderea din primele nouă luni ale anului curent este înregistrată, în general, pe fondul unui volum imens de insolvenţe deschise în ultimii cinci ani, şi, în special din cauza ritmului mai accelerat de insolvenţe nou deschise în trimestrul al IV-lea al anului 2013. Astfel, această dinamică este explicată mai degrabă pe fondul unui efect de bază şi al comparaţiei cu un volum record al insolvenţelor nou deschise în aceeaşi perioadă a anului anterior. Valoarea instrumentelor refuzate la plata în primele nouă luni ale anului curent înregistrează, de asemenea, o contracţie cu 22%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior, dinamică datorată în mod special de scăderea volumului instrumentelor folosite pe fondul diminuării încrederii între partenerii de afaceri.

Efectul de regenerare al sistemului economic privat rămâne greoi, în condiţiile în care România încă suferă semnificativ la capitolul antreprenoriat şi înregistrarea de companii noi, profitabile. Astfel, chiar dacă numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea în primele nouă luni ale anului curent este în scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul companiilor nou înregistrate în aceeaşi perioadă analizată prezintă o contracţie şi mai mare, respectiv de 22%".

În urma analizei datelor financiare aferente firmelor insolvente în corelaţie cu contextul macroeconomic şi practicile de business observate între companii, Coface a identificat următoarele cauze financiare care au alimentat riscul de insolvenţă pentru companiile analizate: creşterea importanţei creditului comercial, pe fondul unei ponderi mai ridicate a creanţelor în active circulante în bilanţul companiilor; extinderea termenelor de încasare, pe fondul creşterii mai agresive a creanţelor, comparativ cu dinamica cifrei de afaceri. Aceasta indică o relaxare a condiţiilor de creditare între companiile private, prin desfăşurarea relaţiilor de afaceri cu parteneri ce comportă un risc mai ridicat.

Astfel, firmele intrate în insolvenţă în primele nouă luni ale anului curent au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri în anul 2013, comparativ cu anul 2012, de 22%, în timp ce valoarea creanţelor a stagnat în perioada analizată.

Alte cauze care au dus la insolvenţa companiilor au fost nivelul încă ridicat al arieratelor şi impactul negativ pe care acestea îl au asupra companiilor care lucrează cu statul, dar şi situaţia mult mai precară din punct de vedere financiar şi a perspectivelor de autofinanţare, pe fondul unor rezerve proprii erodate în urma restricţiilor de finanţare, care au persistat în ultimii 3-4 ani.

Un alt aspect important cu privire la profilul firmelor insolvente este durata medie de activitate a acestora. Astfel, dacă în perioada 2012-2013 durata medie de viaţă a firmelor insolvente înregistra o medie între 7 - 8 ani, companiile care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului curent înregistrau o durata medie de viaţă de 11 ani, nivel similar cu cel al firmelor care au intrat în insolvenţă în perioada 2009-2010. Analizând distribuţia firmelor insolvente în primele nouă luni ale anului curent, Coface a observat că ponderea numerică a companiilor care aveau peste 10 ani de la înfiinţare este de 38%, în timp ce ponderea lor valorică (în funcţie de cifra de afaceri) se ridică la 53%. Companiile insolvente cu o durată de activitate de până la 5 ani reprezintă o pondere numerică şi valorică de 21% din totalul firmelor insolvente în primele nouă luni ale anului curent.