CONSULTANŢII FISCALI: "Modificarea sistemului internaţional de taxare - benefică pentru ţara noastră"

Modificările privind legislaţia fiscală care au fost discutate în cadrul ultimului summit G20 ar urma să aibă efecte benefice asupra ţării noastre, în sensul creşterii colectării, consideră consultanţii fiscali. Echilibrarea sistemului internaţional de taxare ar putea să genereze venituri mai mari la buget, consideră Dragoş Doroş, Director în cadrul departamentului de Asistenţă Fiscală al KPMG.

În general, politicile de structurare ale companiilor multinaţionale urmăresc să "concentreze" profitul pe care îl realizează în anumite entităţi din cadrul grupului, care de obicei sunt situate în jurisdicţii cu niveluri de taxare moderate sau scăzute, arată domnia sa, precizând că statele membre OCDE au început această iniţiativă cu intenţia de a distribui în mod cât mai echitabil profitul.

Dragoş Doroş ne-a explicat: "De exemplu, dacă o companie multinaţională are o unitate de producţie într-un anumit stat, care realizează o marjă de 10% pe operaţiunile sale, iar în alt stat (la sediul central eventual) din vânzarea acelor produse se realizează o marjă de 50%, ar trebui să intre în funcţiune o cheie de distribuire care să echilibreze aceste două procente. Dacă ne gândim ca unităţile de producţie, precum şi alte entităţi care produc volum, sau necesită forţă de muncă numeroasă, se află în ţări cu economie în dezvoltare şi costuri mai mici, cum este şi ţara noastră, această echilibrare ar putea să ducă la taxe mai mari plătite bugetului României".

La rândul său, Bogdan Barbu, Tax Manager în cadrul Deloitte, susţine că, deşi consecinţele aplicării prevederilor planului de acţiune al OCDE la nivelul ţării noastre sunt greu de estimat, întrucât în prezent nu se ştie cu exactitate care vor fi măsurile care vor fi puse în practică la nivel OCDE şi care ulterior vor intra în vigoare şi la noi, se poate anticipa că aceste consecinţe vor fi similare cu obiectivele generale ale planului în măsura în care acestea îşi vor atinge scopul, şi anume: consolidarea politicii fiscale şi realizarea unui cadru legislativ uniform, combaterea evaziunii fiscale şi limitarea erodării bazei impozabile, precum şi creşterea valorii impozitelor colectate la bugetul de stat din partea companiilor multinaţionale. "În contextul globalizării, măsurile adoptate în cadrul Planului de acţiune BEPS vor avea consecinţe, mai devreme sau mai târziu, şi la nivelul României. În plus, deşi România nu este membru al OCDE, anumite aspecte din legislaţia fiscală din România urmăresc să se armonizeze cu o serie de prevederi fiscale ale Organizaţiei (de exemplu, legislaţia fiscală în domeniul preţurilor de transfer urmăreşte Liniile directoare ale Ghidului OCDE)".

Lărgirea ariei de aplicabilitate a prevederilor privind schimbul automat de informaţii obligatorii în domeniul taxelor şi impozitelor ar urma să contribuie la eforturile făcute în direcţia unui control fiscal european care să dispună de o bază de date comună şi să permită o coordonare a acţiunilor în domeniu, potrivit lui Dragoş Doroş. Domnia sa ne-a explicat: "Scopul urmărit de prevederile Directivei europene în ceea ce priveşte schimbul automat de informaţii obligatorii în domeniul fiscal este acela de a răspunde nevoii de asistenţă reciprocă între statele membre care întâmpină dificultăţi în gestionarea sistemelor de impozitare interne, de fapt a plătitorilor de taxe proprii care realizează câştiguri în mai multe state din Uniunea Europeană. Astfel, un schimb automat de informaţii privind anumite categorii de venituri obţinute de rezidenţii din orice stat membru (spre exemplu: venituri din muncă, pensii, venituri din bunuri imobile etc.) permite controlarea simultană şi reciprocă a acestora la un nivel centralizat".

Propunerea de anul acesta a Consiliului vine să extindă scopul prevederii iniţiale, prin includerea unor elemente suplimentare în cadrul informaţiilor obligatorii care trebuie furnizate în mod automat de către statele membre începând cu 1 ianuarie 2015, arată Dragoş Doroş. "Astfel, ar putea deveni obligatorie furnizarea, în mod automat, de informaţii cu privire la elementele plătite, garantate sau deţinute de o instituţie financiară dintr-un stat membru în beneficiul direct sau indirect al beneficiarului real, persoană fizică rezidentă în alt stat membru", afirmă domnia sa.

• Propunerea CE privind schimbul automat de informaţii poate să creeze cel mai dezvoltat sistem de acest gen din lume

Propunerea Comisiei Europene privind extinderea schimbului automat de informaţii între autorităţile fiscale ale statelor membre ale UE face parte din aria largă a acţiunilor intensificate de combatere a evaziunii fiscale desfăşurate în ultima perioadă, explică Bogdan Barbu. Conform propunerii, dividendele, câştigurile de capital, precum şi toate celelalte forme de venituri financiare şi soldurile conturilor vor fi adăugate la lista categoriilor care fac obiectul schimbului automat de informaţii în cadrul UE, ceea ce face ca adoptarea sa să conducă la implementarea, la nivelul Uniunii, a celui mai dezvoltat sistem de schimb automat de informaţii din lume, arată domnia sa. Cele mai importante aspecte menţionate de propunerea Comisiei Europene vizează domeniul preţurilor de transfer şi schemele de optimizare fiscală ale companiilor a căror activitate desfăşurată implică legături comerciale cu ţări clasificate precum paradisuri fiscale sau centre financiare offshore, susţine consultantul fiscal.

"Una dintre principalele consecinţe ale propunerii Comisiei Europene va consta probabil în primă fază în creşterea numărului de controale fiscale desfăşurate. Deşi acest lucru poate fi privit cu reţinere de contribuabili, intensificarea numărului de controale în contextul schimbului automat de informaţii poate avea şi o serie de avantaje precum soluţionarea anumitor aspecte fiscale în timp real şi reducerea riscului de dublă impozitare", potrivit lui Bogdan Barbu. În plus, ne putem aştepta ca existenţa unui cadru legislativ unic în ceea ce priveşte schimbul de informaţii fiscale să asigure o abordare coerentă, consistenţă şi completă în cadrul pieţei unice europene şi o reducere a inconsistenţelor determinate de diversele abordări specifice legislaţiilor naţionale, este de părere domnia sa.

O altă consecinţă a implementării propunerii este aceea că entităţile afiliate situate în două sau mai multe jurisdicţii vor trebui să aibă în vedere o abordare unitară şi consecvenţă în cadrul documentaţiilor de preţuri de transfer, întrucât este de aşteptat ca în contextul schimbului de informaţii controalele pe această temă să aibă un caracter coordonat la nivelul autorităţilor fiscale din jurisdicţiile respective, a mai explicat reprezentantul Deloitte.

Dragoş Doroş atrage atenţia că rămâne, însă, de văzut în ce măsură implementarea acestor prevederi va conduce într-adevăr la "cea mai eficientă modalitate de îmbunătăţire a evaluării corecte a taxelor şi impozitelor şi de combatere a fraudei" în interiorul Uniunii Europene. "Până acum, viteza de implementare a unor astfel de măsuri a fost destul de scăzută", menţionează domnia sa.

În schimb, Bogdan Barbu consideră că un aspect care trebuie urmărit odată cu implementarea propunerii Comisiei Europene priveşte confidenţialitatea datelor. "În acest sens, rămâne de văzut în ce măsură autorităţile fiscale vor asigura confidenţialitatea datelor primite şi cum vor putea preveni aşa numitele «fishing expeditions» sau investigaţii aleatoare", afirmă domnia sa.

• Planul OCDE de îmbunătăţire a colectării de taxe poate modifica semnificativ taxarea internaţională

Planul propus de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru îmbunătăţirea colectării de venituri de taxe de către guvern reprezintă scheletul pe baza căruia vor fi elaborate o serie de reglementări standard utilizate pentru prevenirea dublei impozitări şi combaterea evaziunii fiscale, acesta prezentând 15 acţiuni - cheie, a căror aplicare are potenţialul de a provoca schimbări de mare anvergură în ceea ce priveşte taxarea internaţională şi regulile preţurilor de transfer, afirmă Bogdan Barbu. "Cu toate acestea, trebuie reţinut că toate aceste modificări vor avea loc în cadrul unei structuri generale neschimbate ale sistemului fiscal internaţional şi nu vor presupune spre exemplu implementarea mult discutatului sistem global de taxare unitară", precizează domnia sa.

Potrivit opiniilor exprimate de membrii OCDE, o consecinţă a implementării planului de acţiune urmează să fie colectarea unui impozit pe profit mai mare de la companii de către guverne, aspect care rămâne, însă, de urmărit, potrivit consultantului fiscal.

"Totodată, trebuie avut în vedere că efectele planului de acţiune prevăzut de OECD se pot concretiza în perioada următoare în următoarele tipuri majore de acţiuni: modificarea cadrului legislativ naţional al ţărilor implicate (cu menţiunea că ţările membre OCDE şi cu atât mai mult ţările care aderă în general la principiile Organizaţiei, precum România, dispun de posibilitatea de a alege măsurile pe care le consideră utile spre a fi adoptate din cele prevăzute în planul de acţiune; realizarea unor schimbări în cadrul prevederilor tratatelor model şi emiterea unor recomandări cu privire la adoptarea de noi tratate biltaterale; şi modificări aduse liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de OCDE", ne-a declarat Bogdan Barbu.

Dincolo de cele menţionate mai sus, planul de acţiune subliniază importanţa principiului substanţei economice ca element esenţial în orice schemă de planificare fiscală şi acesta va reprezenta unul din aspectele cele mai vizate în cadrul viitoarelor controale fiscale, a adăugat domnia sa.

Apariţia companiilor multinaţionale a schimbat în mod semnificativ modul de planificare şi de gândire al afacerilor pentru investitorii care s-au extins în mai multe ţări, dar şi pentru cei locali, care au avut de înfruntat competitori mai puternici şi mai experimentaţi, susţine Dragoş Doroş. "Astfel, ca şi investitorii locali, statele s-au găsit în situaţia de a discuta cu parteneri redutabili, care dispuneau de resurse şi soluţii dincolo de controlul şi jurisdicţia fiecărui stat în parte. Legislaţia referitoare la taxarea internaţională s-a concentrat, printre altele, pe modalităţi de evitare a dublei taxări", explică domnia sa, care adaugă: "Adică, dacă o companie din statul A are operaţiuni şi face profit şi în statul B, acest profit va fi impozitat în statul B. Totodată, profitul va fi «transportat» la compania mamă în statul A, unde se va impozita la rând cu toate profiturile acelei companii, de vreme ce aceasta este rezidentă în acel stat. Un tratat de evitare a dublei impuneri prevenea acest lucru, stabilind de fapt cât impozitează Statul A şi cât Statul B acelaşi profit, evitând «suprapunerea», sau, altfel spus, dubla impozitare".

Acum, însă, se constată la nivelul membrilor OCDE că "evitarea dublei impuneri" a dus la un fenomen denumit "evitare a dublei neimpuneri", constatându-se în fapt că din ce în ce mai des, se exploatează deficienţe sau prevederi permisive ale "sistemului de taxare internaţională" care duc la neimpozitarea profitului din exemplul oferit în niciunul din statele menţionate, arată consultantul fiscal. "OCDE consideră că acest lucru este dăunător pentru contribuabilii şi autorităţile ambelor state. Se creează un avantaj competitiv pe care afacerile «naţionale» nu îl pot avea, iar statele implicate sunt lipsite de mijloace de acţiune în remedierea acestor aspecte. Acest lucru înseamnă că multinaţionalele vor trebui să platească mai multe impozite", explică reprezentantul KPMG.

Replica firmelor multinaţionale la o astfel de masură ar putea să o reprezinte folosirea, în anii următori, a jurisdicţiilor care nu sunt membre OCDE şi nu sunt interesate de consolidarea bazelor de impozitare, potrivit lui Dragoş Doroş. "Deşi acest lucru poate părea un nonsens (fiecare stat ar trebui să urmărească să încaseze maximul posibil în materie de impozite), există situaţii în care se percep doar sume forfetare sau fixe", explică domnia sa, care consideră că, totuşi, migrarea este limitată de faptul că aceste companii activează pe pieţele statelor membre OCDE şi nu se justifică să renunţe la venituri importante atâta vreme cât sarcina fiscală suplimentară este sustenabilă.

"În orice caz, implementarea unui astfel de plan reprezintă un proces foarte complicat, care presupune o mobilizare importantă la nivelul statelor membre (prin adoptarea de noi legislaţii şi măsuri administrative) şi care va avea suficientă opoziţie din partea companiilor multinaţionale. Probabil proporţională cu sumele pe care le vor avea de plătit în plus", semnalează Dragoş Doroş.

• Impact limitat asupra investiţiilor multinaţionalelor

Impactul noilor măsuri fiscale asupra deciziei de investiţii a companiilor multinaţionale va fi unul limitat, având în vedere că astfel de decizii se iau ţinând cont de un set complex de factori, consideră Dragoş Doroş. "Decizia de a realiza o investiţie într-o anumită ţară se bazează pe un număr de criterii importante care duc la evaluarea riscului atât din perspectiva randamentului economic, cât şi din cea a riscului politic, a resurselor naturale şi umane, a culturii şi tradiţiilor acelui loc, a puterii de consum a acelei pieţe, a politicilor pe termen mediu şi lung (dacă ele există) etc.", ne-a declarat Dragoş Doroş.

Măsurile în cauză sunt menite să diminueze posibilităţile de scădere a costurilor fiscale, ceea ce înseamnă că randamentul economic va fi şi mai mic, însă numai la nivelul anumitor state, foarte importante de altfel, conform consultantului fiscal.

"Restul lumii va rămâne mai «liberală». Astfel, putem spune că investiţiile companiilor multinaţionale (şi nu numai) se vor reorienta în funcţie de aceste noi realităţi. Dar în ce măsură? Uniunea Europeană, spre exemplu, oferă totuşi un mediu economic foarte propice investiţiilor: stabilitate politică, politici economice coerente, piaţă cu volum şi putere de cumpărare mari, forţă de muncă având un nivel înalt de calificare, poate al doilea centru mondial de inovare şi tehnologie (după SUA), iar argumentele pot continua", arată Dragoş Doroş.

Dacă problema este pusă în acest fel, se poate spune că este normal să existe un cost pentru toate acestea, reprezentat de taxele mai mari, este de părere domnia sa, care precizează că probabil unii investitori îşi vor asuma acest cost, iar alţii nu. "Acesta este un episod al competiţiei economice în care suntem angrenaţi la nivel mondial. Dacă judecăm doar trunchiat, după aceste măsuri, ar trebui ca în Germania, de exemplu, să nu mai existe investiţii. Acolo toate costurile sunt mari: forţa de muncă, taxe, cheltuieli cu alinierea la normele de mediu etc. Cu toate acestea, Germania este statul care a fost motorul UE de la declanşarea crizei financiare în 2009", a mai adăugat Dragoş Doroş.

Potrivit lui Bogdan Barbu, impactul asupra investiţiilor realizate la nivel global va depinde de modul în care măsurile prevăzute de OCDE vor fi implementate. "Planul de acţiune BEPS propune o serie de măsuri pentru limitarea erodării bazei impozabile şi combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, sunt prevăzute şi o serie de schimbări în cadrul Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de OCDE cu privire la tranzacţiile derulate între entităţile afiliate. Prin urmare, planul de acţiune BEPS va avea un impact semnificativ asupra planificării fiscale organizaţionale", ne-a explicat domnia sa.

Consultantul fiscal atrage atenţia că trebuie avut în vedere că investiţiile străine şi tranzacţiile intragrup care rezultă de pe urma acestora sunt un motor de creştere al economiei mondiale, motiv pentru care se poate presupune în mod rezonabil că ţările UE nu vor adopta măsuri de politică fiscală care să pună piedici în calea comerţului internaţional. "Totodată, «competiţia fiscală» există. Toate ţările folosesc politici fiscale prin care încearcă promovarea dezvoltării economice şi prin care caută să atragă investiţii pe teritoriul lor şi este greu de crezut că această stare de fapt o să dispară", arată Bogdan Barbu.

Măsurile prevăzute de planul de acţiune al OCDE pot avea un impact asupra investiţiilor pe care companiile multinaţionale le realizează pe plan mondial şi va fi important ca grupurile de companii ce îşi desfăşoară activitatea pe piaţă să asigure substanţa economică a tranzacţiilor intragrup derulate, consideră reprezentantul Deloitte, care adaugă: "Cu toate acestea este prematur pentru a se realiza o estimare a impactului pe care aceste măsuri îl vor avea din perspectiva investiţiilor la nivel mondial".

Totodată, prin intermediul acestor măsuri, este de aşteptat intensificarea activităţii autorităţilor fiscale din ţara noastră, în special în domeniul preţurilor de transfer şi o creştere a atenţiei manifestate în acest domeniu pe durata inspecţiilor desfăşurate, explică domnia sa.

Prin urmare, contribuabilii vor trebui să facă eforturi sporite pentru a pregăti o documentaţie corespunzătoare privind preţurile de transfer, precum şi pentru a demonstra autorităţilor fiscale că au aplicat preţuri în conformitate cu principiul preţului de piaţă, conchide Bogdan Barbu.