Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, şef al Departamentului Politici Economice şi Sociale, a declarat, astăzi, că ţara noastră are o problemă din perspectiva execuţiei bugetare, o mare parte a cheltuielilor publice fiind împinse către finalul anului, ceea ce arată slabă disciplină, dar duce şi la calitate deficitară a cheltuielilor.
"Din păcate, în România post-decembristă, nu a existat o preocupare profundă, sistemică, de a supune administraţia publică unei operaţiuni de evaluare şi redesenare, de sus până jos, după criterii clare, care să nu se modifice de la un ciclu electoral la altul (...) Disciplina în materie de execuţie a bugetelor publice pare a fi inspirată dintr-o celebră vorbă românească despre «îngrăşatul în ajun», care însă nu ne avantajează deloc", a spus consilierul prezidenţial, într-un discurs susţinut la evenimentul de lansare a analizei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la cinci domenii cheie ale guvernanţei publice si reformei administrative în România, potrivit News.ro.
Marinescu a explicat că, spre luna noiembrie, execuţia bugetară începe să arate deficite mici sau chiar excedente, ca apoi, în luna decembrie, să vină "o avanlanşă de cheltuieli publice" care nu au fost făcute din timp, dar sunt necesare pentru închiderea exerciţiului bugetar.
"România este una dintre puţinele ţări din UE, alături de Bulgaria şi Letonia, în care administraţia publică împinge execuţia bugetară către finalul anului, chiar în luna decembrie. De exemplu, în anii 2011-2013, deficitul acumulat în luna decembrie a reprezentat circa 30% din deficitul anual al bugetului general consolidat. În anii 2014-2015, deficitul anual a rezultat, în totalitate, din execuţia bugetară aferentă lunii decembrie, ceea ce indică planificarea bugetară precară în administraţia publică", a continuat consilierul prezidenţial.
Marinescu a mai spus că există astfel două probleme distincte: disciplina redusă a administraţiei publice în materie de management şi programare bugetară şi calitatea redusă a cheltuielilor publice, care la rândul său se reflectă în calitatea redusă a serviciilor publice destinate cetăţeanului.
El precizează că au fost făcuţi însă unii paşi importanţi în ultima perioadă în privinţa creşterii transparenţei în administraţia publică
"Din punct de vedere tehnic, administrativ, transparenţa este relativ uşor de făcut, iar actualmente chiar se face - prin publicarea bugetelor ordonatorilor de credite şi a execuţiilor bugetare. Însă doar această transparenţă privind bugetele publice nu este suficientă, ea însăşi, pentru a obţine creşterea calităţii cheltuielilor publice. Acesta trebuie să fie rezultatul unui exerciţiu de alocare şi de optimizare a alocărilor bugetare. De aceea, sunt de părere că soluţia profundă trebuie căutată la nivelul construcţiei bugetare", a conchis Marinescu.