Costul din umbră al energiei nucleare

• 200 de milioane de euro pentru depozitarea deşeurilor radioactive de la Cernavodă

Problema depozitării definitive a deşeurilor radioactive produse de Centrala Nuclearo-electrică Cernavodă, care asigură peste 18% din totalul de energie a ţării, urmează să fie soluţionată cu o investiţie publică de 200 de milioane de euro, după 18 ani de studii de specialitate.

Un depozit gigant de suprafaţă (pentru deşeurile slab şi mediu active ale CNE Cernavodă) urmează să fie construit în comuna constănţeană Saligny, pe o suprafaţă de 66 de hectare de teren, din care 22 de hectare reprezintă construcţia la sol, conform datelor Agenţiei Nucleare pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), remise la solicitarea redacţiei.

Investiţiei de la Saligny, estimată la 200 de milioane euro, i se adaugă o alta, într-un depozit geologic de mare adâncime, în care vor fi depozitate deşeurile înalt active, respectiv combustibilul nuclear uzat la producţia de energie.

Deşeurile de la Cernavodă sunt păstrate, momentan, în depozite intermediare pe amplasamentul centralei, dar nevoia de construcţie a unor depozite permanente a devenit una stringentă, atât din raţiuni de mediu, cât şi în contextul proiectului de lărgire a capacităţii de producţie a centralei, cu două noi reactoare (n.r. Unităţile 3şi 4).

• Acordul de mediu şi opinia populaţiei, principalele obstacole

Problema depozitării deşeurilor centralei nuclare este una deosebit de contoversată în ceea ce priveşte impactul asupra mediului înconjurător, obţinerea autorizaţiei de mediu fiind una dintre principalele exigenţe pentru începerea efectivă a lucrărilor de construcţie.

Comisia Naţională pentru Activităţi Nucleare (n.r. organis-mul de reglementare în domeniul nuclear) a prelugit, pe 21 februarie, autorizaţia parţială de amplasare pentru depozitul de la Saligny, care permite realizarea de studii şi obţinerea de avize.

De aici şi până la obţinerea unui acord de mediu din partea ministerului de resort, necesar pentru autorizaţia finală de amplasare, este cale lungă, fiind necesare atât studii de specialitate, precum şi acordul populaţiei locale.

"Ministerul Mediului va putea lua decizii numai în conformitate cu prevederile legale şi nu va putea lua decizia de emitere a acordului de mediu pentru un proiect care prezintă informaţii că ar putea afecta sănătatea cetăţenilor sau a mediului din zonă", ne-au declarat reprezentanţii ministerului.

• Depozitul, finalizat odată cu noile reactoare

Preşedintele ANDR, Ion Năstăses-cu, ne-a precizat că, momentan, nu a fost începută procedura efectivă de obţinere a acordului de mediu, dar că impactul economic şi social al construcţiei depozitului va fi unul bun, prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii şi creşterea veniturilor la bugetul local.

"Estimăm să obţinem autorizaţia definitivă a amplasamentului Saligny în anul 2012, iar autorizaţia de construire a depozitului final de deşeuri slab şi mediu active pe acest amplasament în 2014. Lucrările de construire vor începe în anul 2015 şi sperăm să punem în funcţiune depozitul în anul 2017", ne-a mai spus Năstăsescu.

De altfel, tot la orizontul lui 2017 urmează să fie finalizată şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţia fiind estimată la aproximativ 4 miliarde de euro.

• Aproape douăzeci de ani de studii

Problema construcţiei unui depozit final de deşeuri slab şi mediu active datează de aproape douăzeci de ani. Studiile de caracterizare ale potenţialelor amplasamente au început încă din 1992, când primul reactor de la Cernavodă era în faza de construcţie. Studiile au identificat, în prima etapă, 37 de amplasamente posibile, treptat, numărul acestora ajungând, în 1994, la trei, printre care şi Saligny. Selecţia amplasamentului de la Saligny s-a făcut în concordanţă cu standardele şi recomandările Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică de la Viena, ne-au precizat reprezentanţilor Ministerului Mediului.

• • Eficienţa depozitului, verificată

Preşedintele Agenţiei Nucleare pentru Deşeuri Radioactive, Ion Năstăsescu ne-a explicat: "Depozitul de suprafaţă va utiliza un concept de tip multibarieră, a cărui eficienţă a fost verificată în mai multe ţări europene unde astfel de depozite funcţionează de ani buni (Franţa, Spania, Cehia). Pentru a confirma adecvabilitatea amplasamentului Saligny, în ultimii ani s-au realizat o serie de studii de caracterizare, utilizând inclusiv experţi şi finanţare internaţională, prin intermediul unor proiecte PHARE şi a mai multor misiuni de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena".

• • Terenurile comunei, ţinte imobiliare?

Comuna Saligny a fost înfiinţată în anul 2004 şi este amplasată în apropierea oraşului Cernavodă, pe DN 22C, drum care face legătura între Cernavodă şi Constanţa, drumul cel mai frecventat de turişti în sezonul estival.

Comuna are circa 2400 de locuitori şi cuprinde satele la Făclia şi Ştefan cel Mare, ultimul (n.r. cel mai probabil destinaţia pentru depozit) fiind cel mai apropiat de Cernavodă. Sunt voci care susţin că terenurile comunei vor fi, în perioada următoare, la mare căutare pentru speculatorii imobiliari, în contextul construcţiei depozitului.