COSTUL RELAXĂRII CANTITATIVE LA BCE: 1.000 miliarde euro pentru un plus de 0,2 puncte la inflaţie

Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să preia din piaţă obligaţiuni de 1.000 miliarde euro pentru a creşte inflaţia cu numai 0,2 puncte procentuale, dacă va opta pentru măsuri neortodoxe în încercarea de a preveni deflaţia, potrivit Financial Times, citat de Mediafax.

Estimarea aparţine unei evaluări interne a BCE privind un program de relaxare cantitativă. Informaţiile au fost publicate iniţial de Frankfurter Allgemeine Zeitung şi confirmate pentru Financial Times de o sursă apropiată situaţiei.

BCE şi preşedintele instituţiei, Mario Draghi, au sugerat joi că ar putea opta pentru preluarea de obligaţiuni din piaţă pentru a preveni deflaţia în zona euro, sau pentru a evita o perioadă prelungită cu inflaţie scăzută.

Inflaţia din zona euro a scăzut în luna martie la 0,5%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, cu mult sub ţinta pe termen mediu de 2% asumată de BCE.

Estimările citate de FT, bazate pe una dintre multele scenarii luate în calcul de BCE în ceea ce priveşte relaxarea cantitativă, arată că un program de achiziţii de obligaţiuni în valoare totală de 1.000 miliarde euro pe o perioadă de un an, adică 80 miliarde euro pe lună, ar majora inflaţia cu între 0,2 puncte şi 0,8 puncte procentuale la nivelul anului 2016.

Scenariul de bază al BCE prevede o inflaţie de 1,5% pentru anul 2016, astfel că relaxara cantitativă ar putea propulsa indicatorul peste ţinta de 2% a instituţiei. Pe de altă parte, la limita inferioară a intervalului estimat, inflaţia s-ar menţine semnificativ sub pragul de 2% chiar şi după un an de achiziţii de obligaţiuni.

Suma uriaşă care ar trebui mobilizată pentru relaxarea cantitativă, precum şi eficacitatea incertă a măsurii, ar putea ridica semne de întrebare legate de meritele şi riscurile presupuse de un astfel de program, în special în Germania dacă cea mai mare parte a achiziţiilor ar viza obligaţiuni ale statelor euro cu o situaţie financiară mai delicată.

Faptul că documentele au fost "scurse" în presă către Frankfurter Allgemeine Zeitung, o redută a "ortodoxismului economic" german, a generat îngrijorare în rândul unor oficiali BCE că se pregăteşte o campanie de instigare a opoziţiei opiniei publice germane împotriva relaxării cantitative, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din luna mai, notează Financial Times.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat joi că guvernatorii instituţiei au acceptat în unanimitate că este nevoie de acţiuni mai radicale, precum relaxarea cantitativă, dacă inflaţia va continua să încetinească.

Preşedintele Bundesbank, Jens Weidman, a subscris angajamentului BCE de a propune măsuri neconvenţionale, inclusiv relaxarea cantitativă, pentru a preveni o perioadă prelungită de deflaţie. Este însă puţin probabil ca şeful băncii centrale germane să aprobe acţiuni concrete înainte de luna iunie, aşteptând trecerea alegerilor europarlamentare.

Totodată, oficialul german a indicat că ar prefera ca BCE să preia obligaţiuni ale sectorului privat, şi nu titluri de stat, în cazul în care instituţia va fi forţată de împrejurări să recurgă la relaxarea cantitativă.

Băncile centrale din Statele Unite şi Marea Britanie au derulat deja astfel de programe, în contextul crizei financiare globale din 2008 şi depresiunii economice care a urmat. Un astfel de exerciţiu ar fi însă mult mai complicat pentru BCE, din punct de vedere politic şi practic, decât pentru Rezerva Federală sau Banca Angliei.