COSTURILE DE FINANŢARE ALE ŢĂRII NOSTRE VOR CREŞTE SEMNIFICATIV ÎN URMĂTORUL AN Erste Group: România reprezintă singurul motiv de îngrijorare pentru Europa Centrală şi de Est

Ultimul raport de la Erste Group privind piaţa obligaţiunilor guvernamentale din Europa Centrală şi de Est (ECE) arată că România se va confrunta cu cea mai mare creştere a randamentelor în următoarele 12 luni.

Estimările Erste arată că randamentul mediu al obligaţiunilor de 10 ani va creşte până la 4,75% în T1 2018, de la 3,79% în prezent, după ce va atinge 4,5% la sfârşitul anului curent.

Pentru celelalte ţări din ECE, randamentul obligaţiunilor de 10 ani va înregistra creşteri între 30 şi 70 de puncte de bază.

Analiştii Erste consideră că inflaţia din ţările ECE, cu excepţia României, şi-a oprit creşterea în 2017, în condiţiile în care avansul accelerat din ultimele luni a fost determinat, în cea mai mare parte, de efectul de bază al preţului petrolului şi combustibililor.

"România reprezintă singurul motiv de îngrijorare pentru regiune", se arată în raportul Erste, deoarece "expansiunea fiscală puternică, în special creşterea cu două cifre a salariilor din sectorul public, va conduce la creşterea semnificativă a deficitului bugetar şi a inflaţiei".

Rata inflaţiei va creşte cu 2 puncte procentuale până la sfârşitul acestui an, conform prognozelor Erste, în condiţiile în care creşterea anuală a preţurilor de consum a fost de 0,2% în februarie şi martie 2017, şi va depăşi semnificativ ultima prognoză de inflaţie de la BNR pentru sfârşitul anului, de 1,7%.

"Motivul pentru inflaţia mai ridicată din România îl reprezintă creşterea puternică a salariilor şi diminuarea efectelor măsurilor administrative (reducerea impozitelor indirecte), care au menţinut rata inflaţiei la un nivel scăzut în mod artificial", se arată în analiza Erste.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar şi necesarul de finanţare al bugetului guvernamental, analiştii Erste arată că excedentul din primele două luni ale anului s-a realizat pe fondul reducerii investiţiilor şi a cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, în condiţiile unor încasări mai mari din impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.

Acest excedent este, însă, temporar, iar bugetul va intra pe deficit mai devreme decât anul trecut, din cauza impactului puternic al cheltuielilor de personal şi a transferurilor sociale.

Raportul Erste arată că România a împrumutat echivalentul a 11 miliarde de lei în T1 2017 şi a acoperit circa 11% din necesarul brut de finanţare din acest an, dar situaţia s-a îmbunătăţit la începutul lunii aprilie 2017, odată cu emisiunea de eurobonduri cu o valoare cumulată de 1,75 miliarde de euro. Aceasta a condus la creşterea gradului de acoperire a necesarului de finanţare până la 21%.

Analiştii grupului bancar din Austria mai subliniază îngrijorarea manifestată de Comisia Europeană cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar şi arată că asigurările oferite de ministrul de finanţe în acest sens "nu au fost însoţite şi de măsuri concrete de compensare".

O opinie similară a exprimat şi FMI, care estimează o creştere a deficitului bugetar până la 3,7% din PIB în 2017 şi 3,9% în 2018.

"Dacă se deteriorează condiţiile de piaţă, Ministerul de Finanţe poate atrage fonduri prin emisiuni de titluri pe termen scurt", se mai precizează în analiza Erste. O asemenea decizie va conduce, însă, la creşterea semnificativă a riscului de refinanţare.