CREATIVUL BOC ŞI-A AMINTIT DE COMPANIILE STATULUI Mintea premierului 'a de pe urmă

MAKE
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 2 noiembrie 2010

Mintea premierului 'a de pe urmă
  • document ataşat EVOLUŢIA DATORIILOR LA BUGETUL DE STAT A CELOR ZECE COMPANII MONITORIZATE DE FMI (LEI)
    apasă aici pentru a descărca.

    Exaltarea preşedintelui Traian Băsescu în faţa delegaţiei FMI, aflată, duminică, în vizită la Cotroceni, s-a bazat pe un misterios set de măsuri imaginate de Guvernul Boc, în ultimul moment, care, în viziunea Preşedinţiei, ar justifica o înţelegere în condiţii mai puţin aspre, cu organismele financiare internaţionale.

    Băsescu a fost atât de bucuros, încât l-a lăudat pe premier, spunând că propunerea de nuanţare a acordului îşi are temeiul în "creativitatea guvernului".

    Misterul s-a risipit ieri, când Emil Boc a spus, la postul public de radio, că Guvernul va continua procesul de privatizare la CFR Marfă, va restructura societăţile cu pierderi şi va vinde la bursă acţiunile minoritare deţinute la alte firme, păstrându-şi însă poziţia majoritară în companii puternice, precum Transgaz.

    Este prima oară când o spune cu gura plină (pe la mijlocul lunii iulie, zicea c-ar fi cerut miniştrilor nişte planuri de restructurare a regiilor autonome).

    Memorabila declaraţie de acum trebuie datată cu litere de aur: ÎNTÂI NOIEMBRIE 2010.

    Cu o jumătate de an mai înainte, la 18 mai 2010, când s-a pus problema tăierii salariilor şi pensiilor, ziarul "BURSA" a publicat articolul "Impotenţa naţională", din care cităm:

    "Statul deţine un număr mare de companii naţionale şi regii autonome (fără să mai pomenesc că statul deţine poziţii majoritare ori pachete de control în numeroase societăţi comerciale).

    [...] N-am auzit Guvernul să se angajeze că îşi va rentabiliza monopolurile.

    Ce simplu i-ar fi Guvernului să stabilească criterii de performanţă financiară pentru monopolurile sale!

    Le-ar cere şefilor companiilor naţionale şi regiilor (plătiţi cu salarii de zeci de mii de euro) să se prezinte, la Guvern, cu măsurile pe care le vor adopta ca să atingă ţintele şi i-ar controla lunar dacă le-au aplicat şi dacă au rezultatele cerute, iar dacă nu le-au îndeplinit, atunci ar avea dreptul legalmente să-i elibereze din func-ţii. În anumite cazuri, ar impune management privat sub garanţii de bună exersare, cu eventuală reasigurare obligatorie - nici un risc, afaceri minunate pentru toată lumea.

    Ca şi când ar fi o fatalitate, toată lumea acceptă că banii sunt prea puţini.

    Fără nici un pic de demnitate, părţile se aruncă pe firimituri - tăiem salarii şi pensii, ba nu, îngheţaţi pensiile şi creşteţi cota TVA[...] n-a făcut nimeni un business-plan general - se numeşte "strategie" - şi nici business-planuri sectoriale şi măsuri pentru fiecare monopol - se numesc "tactici".

    În timp ce vom tăia cu 15% o pensie de şase milioane, datoriile regiilor şi companiilor naţionale vor creşte în continuare, plătind, în continuare salarii de zeci de mii de euro şefilor lor, plătind un electrician de trei ori mai mult decât primeşte unul din sectorul privat, pentru muncă de cinci ori mai puţină şi de zece ori mai proastă.

    Nimeni nu vorbeşte despre muncă. Toată lumea vorbeşte despre bani. Da."

    Articolul s-a încheiat cu un "Post scriptum", în care explicam de ce nu este luată în calcul această sursă bănească:

    "Ştiu de ce niciunul dintre partidele politice nu ar accepta să pună la muncă regiile şi companiile naţionale: funcţiile de la conducerea companiilor naţionale şi regiilor fac parte din pachetul de răsplăţi acordate de partidele venite la putere, după câştigarea alegerilor. Acordarea acestor sinecuri pentru fidelii partidului reprezintă aşa-numitele procese de "pesederizare", "pedelizare", "penelizare" şi chiar "udemerizare" (pentru Partidul Conservator nu s-a găsit, încă, un nume)."

    Dar, trebuie să mărturisesc faptul că articolul a succedat unei discuţii mai vechi, directe, cu reprezentanţi guvernamentali de primă mână, unde ziariştii "BURSA" au avansat soluţia rentabilizării companiilor de stat.

    Fără succes.

    Ba chiar, dimpotrivă - un "nu" explicit şi foarte hotărât, fără nici o argumentaţie.

    De aceea, acum, când premierul Emil Boc susţine acelaşi lucru, aparent, ne dăm seama că nu ne putem aroga paternitatea acestei soluţii (care, de altfel, este la mintea cocoşului), pentru că nu poate fi aceeaşi, deoarece rezultatul este dependent de felul în care ajungi la el (o nuntă fără lăutari este altceva decât o nuntă fără muzică " hip-hop").

    Este cert că Boc a ajuns la idee singur, în alt fel decât într-o logică de bun-simţ.

    Fapt care justifică aprecierea preşedintelui - trebuie ca Boc să fi fost extrem de creativ ca să poată gândi şi spune asta.

    În definitiv, decât niciodată, mai bine prea târziu...

    FMI şi Guvernul au soluţii diferite pentru companiile cu probleme

    FMI şi Guvernul au înţeles diferit rezolvarea problemei companiilor de stat. Premierul Emil Boc vorbeşte despre privatizări (inclusiv vânzarea pe bursă a unor pachete de acţiuni) şi restructurarea companiilor cu pierderi, în sensul eficientizării lor. De asemenea, statul va rămâne acţionar majoritar în companiile puternice, care au profit.

    În schimb, FMI vorbeşte despre o soluţie radicală pentru companiile cu probleme. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, a declarat, ieri, că întreprinderile de stat monitorizate au înregistrat pierderi în creştere şi recomandă ca soluţie privatizarea sau lichidarea acestor companii. El a spus că arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridică la 7 miliarde lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare, în timp ce arieratele pe bugetul consolidat depăşesc un miliard de lei.

    Mulţi analişti financiari sunt de părere că aceste companii cu probleme nu pot fi privatizate cu succes fără o restructurare serioasă, în sensul eficientizării, care să le facă mai atractive. De asemenea, privatizarea prin vânzarea de pachete majoritare nu are, în prezent, un context favorabil, din cauza faptului că investitorii strategici sunt prudenţi cu astfel de achiziţii, iar pieţele financiare nu oferă împrumuturi atractive în acest scop. (Ana Zidaru)

    CNH şi Termoelectrica, în lichidare?

    Dacă ar fi să ne luăm după soluţia tranşantă a FMI, soluţia pentru Compania Naţională a Huilei (CNH) şi Termoelectrica, doi campioni ai datoriilor la bugetul de stat, este lichidarea. În fapt, Guvernul are în analiză mai multe soluţii, care ţin de restructurarea sistemului nostru energetic în două mari companii.

    Una din soluţii este chiar lichidarea CNH, după ce compania va fi "golită" de activele viabile care vor fi integrate în Hidroenergetica, alături de Hidroelectrica şi centralele termo de la Deva, Paroşeni şi Electrocentrale Bucureşti. Planul autorităţilor este ca o parte din datorii "să moară" cu CNH, care va rămâne cu trei mine. Acestea vor intra într-un program de închidere, care durează 3-4 ani. Restul datoriilor aferente celor patru mine viabile vor merge în Hidroenergetica, în speranţa că vor putea fi şterse cumva, cândva.

    Termoelectrica va fi, de asemenea, "golită" de activele viabile, pentru a intra în faliment, odată cu o parte din datorii.

    Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) nu poate fi falimentată din două motive: asigură furnizarea de agent termic bucureştenilor şi constănţenilor; are centrale cheie în cogenerare pe gaz care, cu investiţiile potrivite, vor deveni bănoase pe piaţa de echilibrare a sistemului energetic naţional. Datoriile ELCEN sunt cea mai mare problemă pentru viitoarea Hidroenergetica, întrucât compania are de recuperat câteva mii de miliarde de lei vechi de la RADET Bucureşti şi RADET Constanţa. ELCEN este monitorizată de FMI pentru că a cumulat datorii către furnizori din cauza creanţelor la cele două RADET-uri.

    Surse din sistemul energetic susţin că Guvernul pregăteşte o compensare a acestor datorii, prin dirijarea subvenţiilor restante pentru combustibili (banii care vor merge la RADET-uri pot fi utilizaţi numai pentru plata datoriilor către ELCEN, care trebuie să achite cu aceşti bani facturile restante către furnizori). (A.T.)

    CFR Călători nu este de vânzare

    Reprezentanţii CFR Călători ne-au declarat, recent, că "nu a existat şi nu există nicio discuţie care să aibă sau în care să fie menţionată această posibilitate (n.r. privatizarea companiei)".

    Declaraţia vine în contextul în care mai mulţi lideri sindicali ne-au precizat că Guvernul ar pune la cale o privatizare "mascată" a societăţii. Sindicaliştii au explicat acest aspect prin faptul că planurile de reorganizare a societăţii (monitorizată de FMI) care prevăd disponibilizări şi trimiterea salariaţilor, cu lunile, în şomaj tehnic, nu au dat rezultate. CFR Călători figurează, la 30 septembrie, cu datorii la bugetul general consolidat de 76,6 milioane lei, conform datelor ANAF.

    CFR Marfă: Controverse la preţ

    Surse oficiale susţineau, recent, pentru ziarul "BURSA", că Guvernul ar dori să obţină circa un miliard de euro în urma privatizării CFR Marfă. Aceleaşi surse au mai susţinut că o valoare a tranzacţiei în jurul a 400 de milioane de euro ar fi mai aproape de realitate. Printre potenţialii cumpărători ai CFR Marfă s-a vehiculat că s-ar afla Grupul Feroviar Român şi austriecii de la OBB (Căile Ferate Austriece). Datoriile CFR Marfă la bugetul general consolidat au fost, la 30 septembrie 2010, de 356,3 milioane lei, potrivit datelor ANAF.

    Metrorex are datorii către furnizori

    Metrorex este o regie monitorizată de FMI pentru că are datorii către furnizori. Potrivit directorului Gheorghe Udrişte, datoriile către furnizori, respectiv Alstom, totalizează 200 milioane lei cumulat pe 2009 şi 2010. Aceşti bani ar fi trebuit să fie primiţi prin alocaţii de la bugetul de stat pentru a se derula contractul cu această companie privată. (A.T.)

    Monitorizate de FMI, dar tot mai pline de datorii

    Datoriile unor companii de stat monitorizate de FMI au continuat să crească pe durata supravegherii. Un exemplu în acest sens este CFR Marfă, societate ale căror datorii la bugetul de stat s-au dublat, anul acesta, de la 64,6 milioane lei la 31 decembrie 2009, la 135,7 milioane lei la 30 septembrie 2010. Un alt exemplu în acest sens este "Electrificare CFR", societate ale cărei datorii au crescut, în intervalul citat, de la 162 milioane lei, la 209,9 milioane lei. (n.r. -Evoluţia celorlalte societăţi monitorizate de FMI o prezentăm în tabelul alăturat).

    Supraveghere şi datorii

    FMI monitorizează zece societăţi de stat: Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR. Opt din cele zece (n.r. Metrorex şi Electrocentrale Bucureşti nu figurează cu datorii la stat) au datorii totale, la bugetul general consolidat, la 30 septembrie 2010, de 5,85 miliarde lei.

    Opinia Cititorului ( 8 )

    1. CNADN are un deficit de 14,4 milioane lei (3,4 milioane euro!), nu 429 mii lei cum zice ANAF!

      Vezi executia la 9 luni a BGC postata pe site-ul MFP. 

      Te-am prins iarasi hotule; pardon : mincinosule. Uite acum i-ti raspund care este supararea mea: la criticile de ieri, alaltaieri ma intrebai care-i supararea mea ? pai citeste ce scrii in acest articol; constati ( sau i-mi furi constatarea) in sfarsit (mintea lui Make a' de pe urma !) ca in regiile si companiile nationale nu sunt doar acolitii PDL -ului cum incercai sa ne intoxici mai ieri - deci asta ma / ne supara Make!, cotitul la 180 de grade - de aceea te-am si numit "cotitul". 

      Acum ca tot i-ati prins cu cioara vopsita, incearca si-ti mai spala din pacate "obligandu-i " pe potentati sa ia taurul de coarne si sa intre in regiile si companiile nationale; daca veti reusii aceastate-am iertat si uitam totul. 

      Sunteti un ziar national, de specialitate; chiar nu puteti initia ceva care sa-i oblige sa dea socoteala si mai ales sa faca ceva pentru Romania, pentru poporul roman - parca asa se exprima Presedintele aseara la postul public de televiziune. Cereti-i sa ia atitudine in aceasta problema, doar este Presedinte jucator !!!; daca va refuza isi va da arama pe fata, poporul va vedea si-l va taxa . 

      Make !, decat niciodata, mai bine si mai tarziu - prea tarziu nu-i bine. 

      Aaa; am uitat ceva: inca iti mai este rusine Make ?. Ar trebui, mai ai de spasit. 

      Iata si Make are un complex!. Diferenta intre el si unguri este ca el nu tace/ nu a tacut ; tarziu de tot dar a vorbit.

      O fi avand remuscari ?. 

      1. Acesta nu este e-mail-ul meu, ci site-ul ziarului BURSA, cu o facilitate pentru comentariile cititorilor asupra articolelor publicate. In cazul ca doriti sa-mi adresati reprosuri de natura personala, va rog sa ma contactati pe caile mentionate in ziar.

        M-ati facut curios; la ce cai va referiti: spuneti-mi si discutam.

        Multumesc; o seara buna. 

        Ce facem domnule Make ?  

        Make este , iarasi mincinos; observati ca in 04.11.2010 i-am cerut sa-mi precizeze cum trebuie sa-l "contactez personal"; dar mucles Make !. 

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    fngcimm.ro
    danescu.ro
    raobooks.com
    boromir.ro
    Mozart
    Schlumberger
    chocoland.ro
    arsc.ro
    domeniileostrov.ro
    leonidas-universitate.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    20 Dec. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9764
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
    Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    erfi.ro
    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    petreceriperfecte.ro
    novaplus.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb