CRIŞAN, MCGUIREWOODS:  "Investitorii din energie aşteaptă de la România predictibilitate pe redevenţe"

Administraţia de la Bucureşti trebuie să ia măsuri legislative pentru a simplifica procedurile de obţinere a autorizaţiilor, asemănătoare cu cele din Norvegia, Marea Britanie şi Olanda, să eficientizeze coordonarea la nivel administrativ şi să ofere predictibilitate pe zona de redevenţe pentru a-i ţine în continuare la fel de motivaţi pe investitorii din domeniul energiei, în contextul în care preţul petrolului va rămâne jos în acest an din cauza evoluţiilor geopolitice, a consumului scăzut şi a speculaţiilor valutare, a declarat vicepreşedintele senior pe relaţii internaţionale în cadrul firmei de public affairs şi comunicare strategică McGuireWoods Consulting, Nadia Crişan.

Preţul petrolului Brent s-a menţinut în ultimul an la un nivel mediu scăzut, de sub 50 de dolari pe baril, crescând de la circa 30 de dolari în ianuarie 2016 la puţin peste 53 de dolari în prezent, iar analiştii au avertizat că, în acest context, este foarte greu pentru companiile din energie să demareze noi proiecte sustenabile pe termen lung.

Nadia Crişan consideră că, cel mai probabil, preţul petrolului va rămâne în continuare jos în acest an, în contextul unor evoluţii geopolitice nefavorabile, al unui consum scăzut şi al speculaţiile valutare. În acest context, România trebuie să ia anumite măsuri pentru a rămâne atractivă pentru investitori, de debirocratizare, precum cele luate în trei ţări cu tradiţie, Olanda, Norvegia şi Marea Britanie. În plus, una dintre măsuri ar trebui să vizeze şi o depolitizare a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţia care gestionează resursele de hidrocarburi (petrol şi gaze) şi resursele minerale ale statului.

"Este importantă şi o depolitizare a ANRM-ului, mă refer strict la structurile tehnice şi operaţionale. Dacă vă uitaţi la cele trei ţări despre care aminteam, acei oameni sunt tehnici până la un anumit nivel, apoi deciziile se iau politic", a declarat Crişan.

ANRM a încasat anul trecut redevenţe miniere de 170,58 milioane lei, în scădere cu aproape 31% faţă de redevenţele miniere încasate în anul 2015, de 246,11 milioane lei, arată datele transmise recent de instituţie la solicitarea News.ro. Companiile OMV Petrom şi Romgaz au plătit cele mai mari redevenţe petroliere.

ANRM nu a aplicat legea şi a stabilit un preţ de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului din 2004, ceea ce a determinat scăderea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu aproximativ 4,67 miliarde lei (1,39 miliarde dolari), arată un raport de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi în luna decembrie a anului trecut.

Nadia Crişan consideră că este foarte important să existe şi un anunţ legat de noi runde de concesionare pentru a fi menţinuţi la cald atât unii investitori actuali, cât şi unii care au considerat această piaţă, până acum, ca fiind prea riscantă sau prea departe de zona lor de interes.

Crişan a afirmat, citată de News.ro: "Cred că, la fel de important este să vedem rezultate de la investitorii actuali. Atunci când se face o nouă rundă, cei care nu sunt familiari cu mecanismul de funcţionare al ANRM-ului sau al ANRE-ului, Ministerului Energiei, Ministerului Comerţului, să poată afla, de la investitorii curenţi, că în România există poveşti de succes, că, deşi s-au schimbat guverne şi au trebuit îndeplinite anumite proceduri, li s-a permis să ducă la bun sfârşit acel program de lucru pe care l-au prezentat la momentul câştigării licitaţiei pentru acel perimetru, indiferent că este vorba de petrol şi gaze, aur sau cupru".

ANRM va scoate la concesionare 28 de perimetre petroliere, din care şase sunt offshore (în largul mării), abia după reglementarea cadrului fiscal din domeniu, potrivit datelor transmise recent de instituţie la solicitarea News.ro. Un grup de lucru interministerial lucrează în prezent la proiectul privind noul sistem de calcul al redevenţelor.

În plus, vicepreşedintele McGuireWoods Consulting a afirmat că este nevoie şi de o bună coordonare la nivel administrativ, în condiţiile în care investitorul are o discuţie cu mai mulţi factori de decizie şi ulterior demarează proiectul. În cele trei state amintite, Norvegia, Olanda şi Marea Britanie, există un fel de forum consultativ, care analizează programul de lucru anunţat de investitori, avizele, bonitatea financiară şi tehnică.

Crişan a declarat: "În momentul în care experţii şi directorii de departamente sunt depăşiţi de situaţie şi nu pot lua o hotărâre, în loc să se ajungă în instanţă, cum se întâmplă de foarte multe ori la noi, există acest forum consultativ, format din secretari de stat, care pot lua decizii politice, în numele Guvernului şi nu se ajunge în situaţia în care numai miniştrii rezolvă problemele. În prima fază, ei decid dacă propunerea este bună sau nu, dacă trebuie făcute modificări legislative. Din ce am observat eu, şapte din zece cazuri sunt soluţionate de acest forum, una necesită intervenţie la un nivel politic superior, iar două ajung în instanţă. Din ce am văzut în România, cam opt cazuri din zece ajung în instanţă pentru că legea nu este adaptată, nimeni nu-şi asumă responsabilitatea unei semnături sau a unui aviz, mai ales atunci când legea sau normele de aplicare sunt neclare".

Aceasta ar fi una dintre explicaţiile pentru care există blocaje ce îl descurajează pe investitor, iar unii aleg să plece.

"Dacă nu eşti o forţă, cum este Exxon, să-ţi permiţi să depui eforturi şi la nivel diplomatic şi guvernamental, eşti practic un investitor de nivel mediu, nu reuşeşti să duci proiectul la bun sfârşit", a afirmat Crişan.

Vicepreşedintele McGuireWoods Consulting consideră că funcţionarul public are obligaţia şi datoria faţă de cetăţean şi faţă de companiile private care vor să investească să facă evaluările necesare pe documentele depuse şi să emită o decizie, indiferent că este sau nu pe placul investitorului.

Crişan a mai spus: "Amânările vin din nesiguranţa funcţionarului public, din teama că va fi sancţionat pentru abuz în serviciu, din lipsa motivaţiei. Când am participat la privatizarea Ford (a fabricii de la Craiova - n.r.), aveam colegi din echipa din România care mă întrebau dacă eu cred că în comisia respectivă (comisia de privatizare desemnată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) - n.r.) sunt oameni care efectiv nu vor să se privatizeze fabrica de la Craiova pentru că şi-ar pierde locul de muncă de la AVAS. Eu, care veneam de la Washington, eram convinsă că nici vorbă. Cred că cei care erau aici şi, probabil, au avut mai multe conversaţii cu persoanele respective, aveau şi o doză de adevăr".

Nadia Crişan a amintit că agenţiile guvernamentale din Norvegia sau Marea Britanie câştigă foarte mult din permise, autorizaţii şi din programele de investiţii. Investitorul este taxat la fiecare etapă, sistemul este foarte predictibil iar schimbările sunt anunţate din timp.

Crişan a subliniat: "Ei au colectări atât de mari încât aproape că nu primesc nimic de la stat. Ţările respective sunt puternice financiar, ceea ce le permite să aloce salarii mult mai bune, să-şi motiveze funcţionarii publici. Aceştia sunt stimulaţi prin numărul de decizii şi evaluări pe care le fac".

Ea a atras atenţia că au fost atribuite foarte multe licenţe unor investitori care nu au făcut nimic cu ele şi este în dezavantajul statului român că nu le retrage şi nu le atribuie altor investitori, fie prin solicitare directă, fie printr-o realocare într-un pachet de noi runde de concesionări.

Crişan a relatat: "Este nevoie de un semnal că mineritul în România nu a murit, că România are deschidere pentru proiecte sănătoase şi predictibile. În mandatul de patru ani al unui guvern, în primii doi ani trebuie făcute aceste demersuri. În al treilea an, înainte de pregătirea pentru noile alegeri, să poţi să spui: am avut o rundă de petrol şi gaze, una de polimetalice, etc, aceştia sunt noii investitori".

Vicepreşedintele McGuireWoods Consulting consideră că în România ar trebui să existe o unitate la nivel naţional cel puţin în ceea ce priveşte obiectivele strategice, indiferent de cine vine la guvernare.

Crişan a mai transmis: "Atuurile noastre trebuie să reprezinte Biblia noastră, să continuăm proiectele strategice indiferent ce administraţie avem. De exemplu, dacă dorinţa noastră a fost să intrăm în NATO, nu contează că a fost guvern de stânga sau de dreapta, a fost continuat acest demers. La fel când am vrut să intrăm în Uniunea Europeană (UE). Ar trebui să avem câteva sectoare cheie, cum ar fi energia, care să reprezinte o prioritate maximă indiferent ce guvern ar veni. Chiar dacă un program de guvernare este contradictoriu celui anterior, trebuie păstrate liniile mari, nu trebuie blocate proiectele mari deja existente".

Ea atrage atenţia că zona de leadership şi strategie în interesul naţional al României, în contextul apartenenţei la NATO şi UE, ar trebui să fie esenţiale, iar planificarea şi coerenţa acţiunilor sunt cele mai importante.

"Nu te poţi abate de la planul respectiv. Eu am o formare diplomatico-militară. E ca la război. Dacă nu intervine nicio schimbare din partea inamicului, te ţii de strategia ta. Te adaptezi în cazul în care piaţa, preţul, suferă modificări. Dacă toate variabilele au rămas constante, şi tu rămâi constant", a afirmat Crişan.

Vicepreşedintele McGuireWoods Consulting consideră că România se află acum într-o situaţie geostrategică care necesită o extindere a investiţiilor curente şi o pregătire mai bună pentru viitor, în contextul în care vor exista noi exploatări de zăcăminte în Marea Mediterană, Azerbaidjan şi Israel.

"Din perspectiva companiilor americane şi a securităţii energetice, îmi doresc ca firmele care au identificat şi declarat zăcăminte comerciale să le poată exploata cât mai curând, mai degrabă mai aproape de anul 2020, decât de 2022. La acel moment, vor fi deja destul de multe zăcăminte aduse pe piaţa europeană", a spus Crişan.

În plus, este foarte probabil ca relaţiile comerciale şi economice dintre Statele Unite şi Rusia să se îmbunătăţească considerabil în viitorul apropiat, după întâlnirea care ar putea avea loc în Slovenia între Donald Trump şi Vladimir Putin. Această evoluţie va reprezenta un semnal foarte puternic pentru România, consideră Crişan.

Nadia Crişan a mai declarat: "Este parte din interesul nostru strategic, atât în parteneriatul cu SUA, cât şi în relaţia cu partenerii europeni, de a ne extinde influenţa în special pe partea de securitate energetică. Trebuie să fim bine poziţionaţi şi în ceea ce priveşte infrastructura, să nu depindem de unii sau alţii, să nu fim limitaţi în ceea ce ne putem permite".

Vicepreşedintele McGuireWoods Consulting atrage atenţia că România trebuie să decidă care este cea mai bună strategie privind securitatea energetică, aici putând exista două modele mari de urmat.

Crişan a mai declarat: "Pentru unii este securizarea unor cantităţi de resurse la nişte preţuri agreate, cum este cazul Germaniei, pentru alţii este explorarea şi comercializarea de produse petroliere, cum este cazul Rusiei. Şi România trebuie să se hotărască ce înseamnă pentru ea securitatea energetică. Vrea să-şi folosească resursele pe care le are, atât de petrol şi gaze, cât şi cele din minerit, sau să continue să plătească pentru ele, poate la un preţ convenabil acum. Pe de alta parte, securitatea energetică de astăzi poate fi diferită de cea de peste cinci ani".

Ea a avertizat că riscul major pentru România este să nu intre în liga majoră din regiune şi să rămână "la un nivel de platou, cu consecinţe serioase peste 7 sau 10 ani, nu neapărat în doi ani".