CRIZA CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI Împrumutaţii au luat băncile "la bani mărunţi"

-----------

Actualizare 14:20 Conturi de Facebook ale coordonatorilor debitorilor în valută au fost blocate

"Grupul Clienţilor cu Credite în CHF" informează că au fost blocate mai multe conturi de Facebook ale celor ce îi coordonează pe debitorii în valută şi, de asemenea, a fost ştearsă şi fotografia grupului, precum şi mai multe documente, fotografii sau postări.

"De asemenea, vă informăm că după ce ieri, contul de Facebook al organizatorului Daniel Teodorescu a fost blocat, în acest moment, Andreea Cristoforidis şi alţi 2 administratori ai grupului sunt blocaţi, iar paginile lor de Facebook sunt inactive", se arată într-un drept la replică al "Grupul Clienţilor cu Credite în CHF".

(Elena Deacu)

---

Actualizare 14:06 Clienţii răspund afirmaţiilor lui van Groningen: "Persoanele despre care vorbiţi şi-i etichetaţi cu nonşalanţă sunt clienţii băncii dumneavoastră"

"Grupul Clienţilor cu Credite În CHF" a aflat "cu stupoare" faptul că "onorabilul domn preşedinte al unei bănci care a acordat cu largheţe credite în CHF", a luat decizia de a limita depunerile de numerar consecutive în moneda naţională, potrivit unui răspuns al Grupului la afirmaţiile de astăzi a preşedintelui Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen.

"Pentru a fi pe deplin înţeleşi, vom răspunde punctual, după cum urmează:

- Noi considerăm de-a dreptul imoral şi lipsit de etică să catalogaţi clienţii băncii pe care o reprezentaţi ca fiind de rea credinţă. Aceste persoane «de rea credinţă» sunt aceleaşi pe care dumneavoastră, conducerea băncii şi consilierii de credite din sucursalele băncii Raiffeisen îi minţeaţi cu neruşinare despre stabilitatea CHF şi despre avantajele pe termen lung ale acestor împrumuturi, doar pentru a beneficia de bonusurile grase acordate în funcţie de volumul de credite vândute. Vă reamintim că persoanele despre care vorbiţi şi-i etichetaţi cu nonşalanţă, sunt clienţii băncii dumneavoastră! Vă cităm declaraţia dată în Parlamentul României: «Deponenţii merită şi ei atenţie, sunt cei care plătesc.» Halal atenţie domnule CEO!

- «Depunerile în numerar se referă doar la cele în monede, interdicţia vizând evitarea situaţiilor cu potenţial de conflict, au precizat pentru HotNews.ro reprezentanţii Raiffeisen Bank.» Vă daţi demisia dacă vă prezentăm probe audio şi video referitoare la comportamentul şi vocabularul agresiv al personalului băncii pe care o conduceţi? Vă asumaţi responsabilitatea de a pune la dispoziţia organelor de anchetă înregistrările video ale momentelor evocate de dumneavoastră?

- «În acest context, am decis să limităm depunerile de numerar consecutive, cu scopul achitării ratelor la toate tipurile de credite, la un număr de cinci operaţiuni/zi.» În baza cărui temei legal interziceţi plăţile în moneda naţională a României (moneda emisă de BNR)? La articolul 16, legea privind statutul BNR precizează explicit că «bancnotele şi monedele emise şi neretrase din circulaţie de către Banca Naţională a României reprezintă însemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligaţiilor publice şi private».

-"Considerăm ca fiind de rea-credinţă acţiunea celor care, pe de o parte, nu discută cu banca situaţia lor concretă, pe de altă parte aleg să blocheze activitatea atât a băncii, cât şi a celorlalţi clienţi.» Cum puteţi vorbi de rea credinţă când banca pe care o reprezentaţi nu posedă lichidităţi CHF iar restul pentru plăţile efectuate de către creditori se face în RON?", arată declaraţia Grupului remisă redacţiei.

(A.C.)

---------

Actualizare 11:55 Preşedinte Raiffeisen România: "Banca a oferit în ultimii ani soluţii de conversie a creditelor dar cererea a fost foarte mică"

• Acesta consideră neinspirată concepţia că o bancă ia de la unii care au şi dă la cei care au nevoie

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România este încrezător că se vor găsi soluţii pentru clienţii care au credite în franci elveţieni declarând că banca a oferit, în ultimii ani, clienţilor săi soluţii de conversie a creditelor în franci însă cererea din partea acestora a fost foarte mică.

"Gândiţi-vă că, recent, peste un milion de români s-au confruntat cu tăieri salariale de 25%. Aceştia aveau credite la bănci iar băncile au gasit soluţii pentru ei. Dacă am reuşi să trecem peste acest moment dificil, cu siguranţă că vom găsi soluţii şi pentru clienţii care au credite în franci. Noi găsim soluţii opentru oricine iar la nivel naţional vorbim de circa 75.000 de credite în franci elveţieni", a afirmat preşedintele Raiffeisen Bank România.

Preşedintele Raiffeisen Bank România susţine că banca oferă în continuare noi soluţii, de conversie şi de restructurare a creditelor.

Steven van Groningen a explicat că banca are ghişee speciale pentru cei care doresc să plătească ratele în monede în mod repetat, astfel încât dacă există intenţie de blocare a activităţii într-o sucursală alţi clienţi să nu fie afectaţi. Domnia sa susţine că cei care vor să facă plăţi în monede în mod repetat în aceeaşi zi au limitat la cinci numărul acestor tranzacţii.

În cadrul unei conferinţe de presă, oficialul Raiffeisen Bank a declarat: "Eu nu lucrez cu bani, lucrez cu oameni. O bancă are o funcţie foarte importantă în economie, întrucât atrage economii din care dă mai departe credite către antreprenori".

În acest sens, domnia sa consideră neinspirată concepţia unora că o bancă ia de la unii care au şi dă la cei care au nevoie.

(A.C.)

-------------

Actualizare 11:40 Client Raiffesien: "Nu ne-am manifestat în niciun fel violent"

• Clientul: "Motivul pentru care s-a ajuns aici este refuzul băncilor de a negocia cu noi"

Unul dintre clienţii care boicotau ieri sucursala Unirii a băncii Raiffeisen a afirmat într-un mesaj transmis redacţiei că aceştia nu au fost violenţi şi nu au jignit angajaţii sucursalei sau pe ceilalţi clienţi iar poliţiştii chemaţi nu au vrut să completeze proces verbal, organele legii afirmând că nu este de competenţa lor această problemă.

"Am fost patru persoane să ne plătim rata în CHF azi (n.r. - ieri). După ce am stat la coadă, mi-au zis că nu îmi primesc banii şi să mă duc la singurul ghişeu pentru CHF deschis la etaj. Am refuzat politicos (fără violenţe de niciun fel) şi am spus că acolo vreau să îmi plătesc rata că doar stătusem la coadă şi nu era nicăieri afişat ceva că este casă preferenţială în vreun fel aceea.

Între timp casierele au primit ordin să încaseze de la clienţii din spatele meu fără nicio problemă (ca şi când eu şi alte două persoane eram inexistente). Nu am ridicat tonul, nu am jignit pe nimeni, nu ne-am manifestat în nici un fel violent. Casierele pot confirma, paza o poate confirma, camerele de supraveghere o pot confirma! Cu toate acestea a venit poliţia (patru agenţi de la secţia 10) şi ne-au obligat să mergem sus să discutăm. Acolo au spus că au fost chemaţi şi că de fapt nu este de competenţa lor această problemă. Nu au vrut să completeze proces verbal deşi noi am cerut o copie după acesta.

Am făcut deja sesizare la ANPC pentru păţania de azi şi pentru calomnie...repet: Nu am jignit pe nimeni! Nu mai zic de altfel de violenţe.

Motivul pentru care s-a ajuns la această situaţie este refuzul băncilor de a negocia în vreun fel cu noi (deşi ei declară că sunt dispuşi) şi clauzele abuzive din contracte (deja câştigate în procesele cu banca)", a transmis clientul Raiffeisen Bank.

(Alexandru Costea)

-------------

Actualizare 09:57 Nicolae Cinteză: "Ce mesaj transmite doamna Cristoforidis prin acţiunile sale de protest împotriva băncilor, în condiţiile în care a fost director de retail într-o bancă?"

• Cristoforidis: "Când am contractat creditul, nu lucram în bancă"

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, pune sub semnul întrebării credibilitatea acţiunilor de boicotare a băncilor, derulate ieri de împrumutaţii în franci elveţieni, în condiţiile în care o parte dintre aceştia au lucrat în bănci în momentul în care şi-au contractat creditele.

Domnul Cinteză ne-a declarat: "Ce mesaj transmite doamna Andreea Cristoforidis prin acţiunile sale de protest împotriva băncilor, în calitate de împrumutat în CHF, având în vedere că a fost director de retail într-o bancă? Mă întreb ce credibilitate au aceste proteste şi ce impact ar trebui să aibă ele, în condiţiile în care o parte din aceşti oameni care astăzi protestează erau funcţionari în bănci. Oare nu cunoşteau riscul contractării unor astfel de împrumuturi?"

În replică, Andreea Cristoforidis susţine că, în momentul în care a făcut împrumutul în CHF, nu lucra în bancă, ulterior angajându-se la una dintre instituţiile financiare.

Domnia sa ne-a precizat: "Eu am luat creditul înainte să lucrez într-o bancă, însă o parte dintre cei cu împrumuturi în franci chiar erau angajaţi la bănci, la vremea aceea. Împrumutul l-am făcut împreună cu fostul meu soţ. La doi ani după divorţ, când rata depăşea 70% din venitul meu lunar, am făcut o cerere către banca de la care am luat creditul, să identificăm împreună o soluţie care să-mi vină în ajutor, dar banca m-a refuzat. Am făcut toate eforturile posibile ca să-mi pot achita în continuare rata. Anul trecut, când am întâmpinat probleme financiare importante, am făcut o nouă cerere la bancă, însă aceasta a venit cu o propunere în care câştiga o dobândă suplimentară".

Doamna Cristoforidis ne-a mai spus că mesajul acţiunilor clienţilor cu credite în CHF este să atragă atenţia asupra faptului că băncile tărăgănează adoptarea unor soluţii pentru rezolvarea problemei creditelor în franci elveţieni.

"În acelaşi timp, am vrut să demonstrăm atitudinea de intimidare a băncilor faţă de noi", a mai precizat domnia sa, făcând referire la incidentul de ieri, de la sucursala Unirii a Raiffeisen Bank, unde a fost chemată poliţia.

(E.O.)

---

Criza creditelor în franci elveţieni (CHF) i-a determinat pe împrumutaţii în această monedă să treacă la o altă strategie.

Dacă, în ultimele zile, câte unul-doi clienţi cu astfel de credite au achitat o parte din rate în monede cum ar fi cele de 10 şi 50 de bani, ieri, această acţiune a fost una concertată, casieriile mai multor sucursale ale băncilor cu expunere pe franci elveţieni fiind blocate toată ziua.

Debitorii susţin că, în acest mod, boicotează băncile, împiedicându-le să-şi desfăşoare operaţiunile obişnuite.

Se pare că, în anumite sucursale bancare, situaţia nu a fost tocmai paşnică, funcţionarii respectivelor instituţii apelând la poliţie.

Andreea Cristoforidis, unul dintre iniţiatorii Grupului clienţilor cu credite în CHF, ne-a povestit: "Am ajuns aici pentru că suntem disperaţi. Am blocat casieriile mai multor sucursale din Bucureşti şi din ţară (cu o concentrare mai mare pe Capitală), ale tuturor băncilor care au dat credite în CHF. Am făcut cu schimbul, am fost la ghişeele băncilor pe ture, unii dintre noi şi-au luat liber de la serviciu. Am plătit cu toate tipurile de monede, începând de la un ban, sume de câteva sute de lei, în general. Unul dintre clienţi a plătit 1000 de lei, în decurs de câteva zile.

Reacţiile băncilor au fost diferite. În timp ce angajaţii unora dintre ele au înţeles că este o acţiune de protest şi ne-au lăsat în pace, alţii au ameninţat că vor chema paza, iar în alte locuri, cum ar fi la unele sucursale ale Raiffeisen, chiar a fost chemată poliţia. Poliţiştii nu au vrut să facă proces verbal de constatare şi au cerut să se facă plângere. Este o situaţie în care împrumutaţii în CHF prezenţi la respectivele sucursale sunt legaţi de mâini şi de picioare, întrucât acţiunea este unilaterală, poliţia fiind chemată de către bănci.

Încă o situaţie cel puţin ciudată, dacă nu ilegală, a fost faptul că unele operaţiuni de plată au fost făcute la biroul funcţionarilor, nu la casierii. Au fost bănci care au deschis o nouă casierie, interzicând operaţiunile cu CHF, după care au renunţat la această interdicţie, întrucât le-am cerut în scris acest lucru şi au fost bănci care i-au chemat pe ceilalţi clienţi în birouri, pentru operaţiunile de plată pe care aceştia le aveau de făcut".

• Raiffeisen Bank: "Considerăm de rea-credinţă acţiunea celor care nu discută cu banca situaţia lor concretă, dar aleg să blocheze activitatea băncii"

Referitor la situaţia apărută la sucursala Raiffeisen Bank de la Piaţa Unirii din Capitală, unde a fost nevoie de intervenţia poliţiei, reprezentanţii acestei bănci ne-au precizat: "Raiffeisen Bank a luat notă de intenţia unor clienţi cu credite în CHF, declarată pe reţelele de socializare, de a bloca activitatea unor agenţii bancare prin depuneri succesive de sume de valori mici (un leu). Pentru a putea deservi toţi clienţii noştri, am organizat în fiecare agenţie câte un ghişeu special dedicat acestor operaţiuni, astfel încât toţi ceilalţi clienţi să poată să efectueze tranzacţiile pentru care vin în agenţii.

În cursul după-amiezii de 11 februarie, un grup de 10 clienţi a dorit să facă depuneri succesive de 1 leu sau mai puţin într-una dintre agenţiile băncii din Bucureşti în scopul achitării unor rate. După ce au fost îndrumaţi către ghişeul dedicat acestor operaţiuni, aceştia au devenit violenţi şi au agresat verbal personalul agenţiei, precum şi pe ceilalţi clienţi prezenţi în agenţie. În consecinţă, a fost apelată secţia de poliţie din zonă.

Raiffeisen Bank le cere scuze clienţilor afectaţi de comportamentul persoanelor în cauză. De asemenea, considerăm că această modalitate de exprimare constituie un abuz de drept.

Potrivit dispoziţiilor art. 15 din Codul Civil, «niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe»".

În acest context, am decis să limităm depunerile de numerar consecutive, cu scopul achitării ratelor la toate tipurile de credite, la un număr de cinci operaţiuni/zi. Considerăm ca fiind de rea-credinţă acţiunea celor care, pe de o parte, nu discută cu banca situaţia lor concretă, pe de altă parte aleg să blocheze activitatea atât a băncii, cât şi a celorlalţi clienţi".

În timp ce reprezentanţii Bancpost ne-au confirmat că şi la sucursalele acestei bănci au fost situaţii în care casieriile au fost blocate de cei care şi-au plătit creditele în monede, subliniind că, astfel, ceilalţi clienţi sunt şi ei afectaţi şi că angajaţii instituţiei au încercat să rezolve problema deschizând noi casierii, alte bănci nu au răspuns solicitării noastre prin care le-am cerut opinia faţă de acţiunile de ieri ale debitorilor în CHF.

Directorul Credit Europe Bank, sucursala Magheru din Bucureşti, una dintre băncile unde reporterul Ziarului BURSA a fost prezent în timpul acţiunii împrumutaţilor în CHF, părea vizibil emoţionat de întrebările privind boicotul clienţilor cu credite în franci elveţieni.

Domnia sa a refuzat să comenteze situaţia, afirmând că nu ştie despre ce este vorba.

• Cătălin Voivozeanu: "Acţiunile de boicot vor continua"

Ofertele "insignifiante" transmise de bănci i-au determinat pe debitori să protesteze boicotând unele sucursale ale instituţiilor financiare, după cum ne-a spus Cătălin Voivozeanu, un alt iniţiator al Grupului clienţilor cu credite în CHF.

Domnia sa ne-a declarat: "Ne-am gândit că ar trebui să le atragem atenţia în acest fel. Eu am plătit cu patru monede de câte un ban, care înseamnă 0,1 franci elveţieni. Nu este bine nici pentru mine, nici pentru ei ca să aibă casieriile blocate, dar aşteptăm în continuare o ofertă rezonabilă de la ei, nu cu ce au venit până acum. O negociere individuală nu are cum să existe cu o bancă. Sunt sute de mii de titulari de contracte, întrucât cele care au fost deja exportate (n.r. vândute de bănci) nu au fost luate în calcul în aceşti 75.000 de clienţi pe care îi invocă BNR. Contractul meu este în Olanda. De aceea, nu poti să rezolvi o problemă individiual. Aici trebuie intervenit administrrativ, printr-o lege clară. Nu ai cum să vii cu o soluţie individuală pentru o problemă generală, aşa cum a cerut BNR. Trebuie să împărţim povara".

Potrivit domnului Voivozeanu, acţiunile de ieri vor continua şi în zilele următoare.

• Andreea Cristoforidis: "Băncile invocă negocierea, dar nu negociază"

Andreea Cristoforidis confirmă ceea ce spun alţi împrumutaţi în CHF, respectiv faptul că băncile nu sunt deschise pentru negociere: "Băncile invocă negocierea, dar nu negociază. Unele dintre ele au propus reducerea dobânzii timp de trei luni, dar au pus clauze abuzive prin care cer să acceptăm riscul valutar anterior şi să nu le mai acţionăm în judecată. Una dintre instituţii a refuzat să dea clientului anexa contractului redactată în urma negocierii, spunându-i că aceasta este valabilă doar două ore. Este total ilegal, întrucât OUG 50/2010 prevede că banca trebuie să-i dea clientului contractul acasă pentru a-l studia".

Unii împrumutaţi susţin că printre răspunsurile băncilor se numără şi cele de tipul: "Dacă nu mai ai bani să plăteşti, vinde-ţi geaca" sau "Soluţia este la BNR".

De altă părere este Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, acesta subliniind că, din contră, soluţiile se află la bănci.

Şeful Băncii Centrale a precizat, marţi, că soluţiile ce ar trebui identificate în urma negocierilor individuale dintre clienţi şi bănci ar trebui să aibă ca efect menţinerea ratelor lunare la un curs similar cu cel din decembrie 2014.

Conversia creditelor la cursul zilei cu un discount aplicat ar fi, în opinia BNR, cea mai bună soluţie care ar putea fi adoptată, nivelul discountului urmând să fie stabilit de la caz la caz, de cele două părţi.

"O conversie la cursul zilei cu un discount oferit de bancă la sold este, practic, acelaşi lucru ca o conversie la un curs mai mic decât cel actual", a menţionat Mugur Isărescu.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a precizat, marţi, în Camera Deputaţilor, că BNR s-a implicat foarte mult pentru identificarea unor soluţii de rezolvare a acestei situaţii, subliniind că "s-a ajuns la detaliu în discuţiile cu băncile": "Am stat şi nopţile cu reprezentanţii băncilor, iar domnul viceguvernator (n.r. Bogdan Olteanu) poate confirma. Domnia sa a fost la bănci şi a vorbit cu funcţionarii de la ghişeu, dar ideea de implicare zgomotoasă în acest caz nu o sugerez". Şeful BNR susţine că le-ar fi spus bancherilor să se comporte în mod "delicat" cu aceşti clienţi.

Banca Naţională a României (BNR) pledează pentru soluţii de piaţă şi nu pentru soluţii administrative, în vederea rezolvării crizei împrumuturilor în franci elveţieni, a mai spus Guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa este de părere că o lege care ar viza conversia în lei a creditelor contractate în CHF la un alt curs decât cel al zilei ar conduce la un risc sistemic.

Împrumutaţii în CHF sunt de părere că, prin declaraţiile sale, Mugur Isărescu "susţine băncile".

"Pierderile cu care ameninţă BNR, Asciaţia Română a Băncilor şi reprezentanţii instituţiilor bancare se referă la pierderi din potenţialul câştig, nu la pierderi în adevăratul sens economic", subliniază aceştia într-un comunicat, precizând: "Dacă aplicăm acelaşi exerciţiu pentru consumator, însă, vom realiza că debitorul suferă deja o pierdere reală, aşa cum este ea descrisă în DEX sau în orice manual de contabilitate. Ratele, în lei, s-au dublat de la contractarea creditelor! În cazul în care nu se găseşte o soluţie, vorbim concret de falimentul personal al debitorilor (reglementat prin lege sau nu). În aceste situaţii, băncile vor fi nevoite să execute garanţii cu valoare mult diminuată şi să hăituiască debitorii pentru a recupera (cu greu) diferenţele".

• Marius Dunca: "Sunt dobânzi la creditele în CHF care au ajuns la 12,5%"

Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) consideră că "băncile ar trebui să vină cu soluţii".

Domnia sa ne-a precizat: "Noi încercăm să mediem această situaţie, dar văd că nu se ajunge la nicio soluţie. ANPC consideră că ar trebui ca soluţia ce va fi identificată în această problemă să prevadă reducerea cu 20% a creditului sau a dobânzii".

Preşedintele ANPC le transmite consumatorilor să fie atenţi ca în cazul unei conversii să nu apară costuri noi, subliniind că unele dobânzi la creditele în CHF, care au fost fixe în primii doi ani, au ajuns, acum, şi la un nivel de 12,5%.

În acest context, domnia sa ne-a spus: "Eu plâng consumatorii, nu plâng băncile".