Criza din Portugalia este gata să revină pe scena europeană

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 5 mai 2016

Criza din Portugalia este gata să revină pe scena europeană

Invitaţii unei emisiuni recente de la televiziunea Bloomberg au încercat să răspundă unei întrebări relativ simple: "Este Portugalia noua criză din UE?"

Răspunsul este negativ, desigur, deoarece criza începută la sfârşitul deceniului trecut nu s-a sfârşit, ci a fost doar "amortizată" o perioadă, printr-un program de bail-out suveran, în valoare de 78 de miliarde de euro, şi cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale de către BCE.

De fapt, afirmaţia că Portugalia a intrat în criză odată cu adoptarea euro în 1999 nu este departe de adevăr.

Datele de la Eurostat arată o creştere accelerată a datoriei publice în intervalul 1999 - 2007, urmată de o "explozie" până la un maxim de 130% din PIB în 2014 (vezi graficele).

Limita datoriei publice pentru ţările din zona euro, de 60% din PIB, a fost depăşită încă din 2004, în condiţiile în care deficitul bugetar anual mediu a fost de 4,4% din PIB în perioada 2000 - 2008, iar după 2009 media a urcat până la 7,2% din PIB, pe fondul unui deficit bugetar de 11,2% în 2010, conform datelor de la Eurostat.

Cheltuielile guvernamentale masive pentru "susţinerea" economiei au avut doar un efect de scurtă durată asupra Produsului Intern Brut, care a intrat pe o tendinţă accentuată de contracţie din 2011 şi a ajuns, în 2013, la nivel anului 2000.

Creşterea din ultimii doi ani a reuşit "performanţa" să aducă economia Portugaliei din 2015 la nivelul anului 2003.

În acest context, o serie de ştiri din presa internaţională arătau că "independenţa financiară a Portugaliei atârnă de un fir de aţă", după cum scria Wall Street Journal.

Cine ţinea foarfeca în mână? Agenţia de rating canadiană DBRS, ale cărei calificative sunt luate în considerare la BCE, alături de cele publicate de Fitch, Standard & Poor's şi Moody's, pentru achiziţionarea obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.

Portugalia mai avea rating investiţional doar la DBRS, ultima treaptă înainte de cel speculativ, iar investitorii au aşteptat cu îngrijorare decizia de la sfârşitul săptămânii trecute.

Îngrijorarea a fost, probabil, doar un element de recuzită pentru spectatorii care nu ştiu cine se află în spatele DBRS. Agenţia de rating a fost cumpărată anul trecut de un consorţiu de firme condus de Carlyle Group şi Warburg Pincus, iar decizia de săptămâna trecută nu a dezamăgit: Portugalia şi-a păstrat ratingul investiţional.

În comunicatul DBRS se arată, totuşi, că "Portugalia se confruntă cu dificultăţi majore, cum ar fi nivelul ridicat al datoriei publice, creşterea potenţială redusă şi gradul ridicat de îndatorare al companiilor", după cum scrie Bloomberg.

Va reuşi guvernul socialist minoritar condus de Antonio Costa să rezolve aceste probleme? Greu de crezut. Între promisiunile socialiştilor înaintea alegerilor generale de la sfârşitul anului trecut s-a aflat şi renunţarea la măsurile de austeritate, iar autorităţile europene trebuie să se asigure că guvernul de la Lisabona va urmări atingerea ţintelor din Pactul de Stabilitate şi Creştere, precum şi obiectivele pe termen mediu.

Evoluţia principalilor indicatori economici ai Portugaliei de la intrarea în zona euro arată, însă, că misiunea este imposibilă, mai ales pe fondul unui extraordinar grad de îndatorare public şi privat.

"Creşterea economică rămâne marele semn de întrebare", a declarat inclusiv Fergus McCormick, conducătorul direcţiei de ratinguri suverane din cadrul DBRS, pentru care "este neclar dacă actuala redresare poate continua".

După cum mai scrie WSJ, un rating speculativ acordat de agenţia canadiană ar fi însemnat intrarea Portugaliei într-un nou program de bail-out, astfel încât să "beneficieze" în continuare de susţinerea BCE.

Deocamdată, în ciuda acestei susţineri, costurile de finanţare pe termen lung ale Portugaliei au crescut semnificativ în ultimul an, după cum o arată evoluţia randamentelor pentru obligaţiunile guvernamentale cu maturitatea la 10 ani.

Presa internaţională explică tendinţa prin riscul politic, dar se pare că noua coaliţie guvernamentală, care include comunişti şi ecologişti, şi-a temperat semnificativ "elanul revoluţionar" şi este gata să colaboreze cu autorităţile de la Bruxelles.

Ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internaţional arată că economia Portugaliei va înregistra o creştere medie anuală de 1,3% în următorii şase ani, însă există o "sursă" majoră de incertitudine, situaţia sistemului bancar.

La sfârşitul anului trecut, guvernul de la Lisabona a alocat 2,2 miliarde de euro pentru "salvarea" băncii Banco International do Funchal (Banif), a şaptea din sistemul bancar naţional, cu active de circa 13 miliarde de euro, care a fost divizată într-o bancă rea şi una bună, partea "bună" fiind vândută gigantului spaniol Santander pentru 150 de milioane de euro, după cum scrie Financial Times.

Banco Espirito Santo (BES), odată cea mai mare instituţie financiară listată din Portugalia, a fost ajutată cu un bail-out de 4,9 miliarde de euro în vara anului 2014.

Banca bună rezultată atunci, Banco Novo, are în continuare mari probleme de capitalizare, reflectate de transferul unor obligaţiuni de rang superior, cu o valoare de circa 2 miliarde de euro, către banca rea, în urma unei decizii a băncii centrale de la sfârşitul anului trecut.

Soarta creditorilor care deţin aceste obligaţiuni este previzibilă: bail-in. Dar pe listă se află nume precum Merrill Lynch, care a cerut în justiţie blocarea transferului. Recent, o instanţă portugheză a suspendat decizia Băncii Portugaliei, conform unei ştiri din FT, iar "banca bună" rezultată în urma divizării BES pare să intre într-un proces accelerat de convergenţă cu "banca rea".

În condiţiile în care fragilitatea sistemului bancar portughez este evidentă, WSJ scrie că "accesele naţionaliste reprezintă o piedică în calea eforturilor BCE de a consolida sistemul bancar din zona euro", pe fondul nemulţumirilor exprimate în presă cu privire la "achiziţionarea" instituţiilor financiare din Portugalia de către cele din Spania.

Conform unor surse anonime, BCE sprijină tacit băncile spaniole în procesul de "consolidare" cu băncile portugheze, după cum mai arată cotidianul financiar american.

Socoteala de la Frankfurt nu este, însă, pe placul "târgului" din Lisabona. "În vremuri de criză cine va decide dacă vor fi acordate credite firmelor mici şi mijlocii? Spania? Asta nu este bine", a declarat recent Luis Marques Mendes, fost ministru şi fost preşedinte al Partidului Social Democrat, iar opinia sa nu este singulară în mediul politic.

După cum au decurs până acum negocierile cu FMI, Comisia Europeană şi BCE, Grecia pare să pregătească o nouă vară fierbinte Europei. Dar cât de mare va fi temperatura dacă revine în joc şi Portugalia? Va rezista "aliajul" european unui nou test de stres prelungit?

Cu un singur rating investiţional, şi acela aflat la limită, primăvara nu va veni prea curând pentru economia Portugaliei, deoarece trebuie să treacă, mai întâi, iarna datoriilor sufocante.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. E crima asupra Umanitatii, o tara stearsa din UE.

    Prin tribunal democratic sau model Vlad Tepes. 

    Cine a permis asa ceva e sadic.

    Cine ar putea sa fie vinovati, Parlamentari, bancheri ?  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9708
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7332
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3401
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0336
Gram de aur (XAU)Gram de aur412.7388

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb