CRIZĂ ÎN SISTEMUL DE TERMOFICARE AL BUCUREŞTIULUI Cearta ELCEN şi RADET lasă bucureştenii fără apă caldă

Disputa actuală dintre ELCEN şi RADET accentuează semnalul pe care l-am dat în ultimul an asupra crizei din sistemul de termoficare al Municipiului Bucureşti, ne-a declarat, vineri, Gabriel Dumitraşcu, preşedintele RADET.

Domnia sa susţine că această situaţie conflictuală se datorează legislaţiei anacronice, subfinanţării sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul Bucureşti şi, nu în ultimul rând, lipsei de decizie politică, la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti din ultimii 10 ani.

Gabriel Dumitraşcu ne-a spus: "În fond, nu este o miză directă în disputa dintre ELCEN şi RADET, ci şi unii şi alţii încearcă să facă lucrurile să meargă bine cu resurse extrem de puţine şi într-un cadru de reglementare extrem de confuz".

Domnul Dumitraşcu ne-a declarat că a propus, în urmă cu o jumătate de an, o soluţie coerentă care pleacă de la principii de bun simţ, dar în acelaşi timp agreate şi la nivel european: "Prima soluţie este apropierea surselor de producţie de cartierele unde există consumul de energie termică. Este bine ştiut faptul că aproape jumătate din Municipiul Bucureşti nu dispune de nici o sursă de producţie în apropiere, ceea ce determină să transportăm energia termică şi de la peste 20 de km pentru locurile depărtate de consum.

Am mai propus aprobarea la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti a strategiei energetice pentru Bucureşti ca premisă pentru atragerea fondurilor europene.

De asemenea, am recomandat ajustarea tarifelor la costurile reale. Trebuie ştiut că tarifele actuale au fost fundamentate pe baza costurilor din 2010 şi au fost aprobate în 2011. De atunci, toate utilităţile folosite pentru furnizarea energiei termice au crescut, în medie, cu peste 25%.

Odată cu atragerea fondurilor europene, trebuie modernizat sistemul de transport şi distribuţie, redimensionat în primul rând, pentru că el este supradimensionat în prezent faţă de nevoile de consum ale Bucureştiului, dar şi pentru perspectiva de consum.

Trebuie să mai avem în vedere furnizarea conform cererii clientului şi nu a disponibilului producătorului. Filozofia sistemului de termoficare nu mai trebuie condusă de producătorul termic, ci de ceea ce cere consumatorul - calitate/preţ -, aici includem şi contorizarea individuală.

Dacă aceste măsuri vor să fie puse în practică, costul gigacaloriei o să scadă cu cel puţin 40-50%. Astfel, cetăţenii Bucureştiului vor avea energie termică atunci când şi-o doresc la parametri de calitate şi la costuri suportabile".

Domnul Gabriel Dumitraşcu ne-a declarat că apa caldă s-a oprit în cartierele Pantelimon şi Colentina din cauza măsurii ELCEN de intrare în revizie concomitent a două mari centrale, CET Sud pe 30 mai şi CET Grozăveşti, neprogramat, pe 6 iunie, când, de fapt, cea din urmă trebuia să intre pe 8 august: "Faptul că, în acelaşi timp, două mari centrale au intrat în revizie, deci nu livrează energie termică, a pus într-o situaţie imposibilă sistemul de termoficare de transport al Bucureşti, în sensul în care au trebuit făcute noi trasee de alimentare a cartierelor. De exemplu, Colentina şi Pantelimon, care au fost afectate, sunt alimentate de la peste 20 de km distanţă.

Reţeaua are o inerţie, energia termică nu ajunge ca energia electrică instantaneu la consumator. Reţeaua trebuie pregătită, încălzită treptat, pentru că, dacă s-ar introduce agentul termic la o temperatură ridicată, de 85 -90 de grade, aceasta ar crăpa, deoarece este îmbătrânită, şi atunci toată această energie se împinge printr-o progresie, printr-o succesiune de paşi. Distanţa fiind mare, iar reţeaua îmbătrânită şi cu pierderi, nu permite o reacţie rapidă, motiv pentru care am avut probleme în cartierele Colentina şi Pantelimon".

Din cauza faptului că cele două CET-uri au intrat în revizie aproape concomitent, apa caldă a ajuns să parcurgă o distanţă dublă faţă de cea normală până la locuinţele bucureştenilor din Colentina şi Pantelimon.

"Zonele Colentina şi Pantelimon sunt situate la cea mai mare distanţă de centralele din care se face în prezent alimentarea. Practic, apa caldă parcurge până în apartamentele bucureştenilor o distanţă de 14 kilometri, faţă de 7,5 cât era în mod normal, apa ajungând mai rece la consumator", a menţionat RADET.

Virgil Untea, directorul Direcţiei Producere şi Exploatare RADET, a declarat, la rândul său, că decizia ELCEN de a pune poprire pe conturile RADET a dus la imposibilitatea efectuării lucrărilor de reparaţii şi revizii anuale a reţelelor administrate de regia autonomă: "Sunt peste două luni de când anunţăm public care vor fi efectele luării de către ELCEN a deciziei de impunere a popririi de 100% pe conturile regiei".

ELCEN: "Producem energie termică exact în parametrii comandaţi de RADET"

Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a anunţat, vineri, că furnizează agent termic în parametrii comandaţi de Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi poate creşte producţia de agent termic dacă Regia o va solicita, potrivit directorului tehnic al producătorului de energie, Constantin Dobre.

"ELCEN produce energie termică exact în parametrii comandaţi de RADET. Ce face RADET de la gardul centralei la consumator este problema domniilor lor", a spus Dobre.

Potrivit acestuia, în timpul verii, consumul de energie termică al Capitalei este de 10 ori mai redus decât în timpul iernii, astfel că este suficientă funcţionarea a două centrale din cele patru existente în Bucureşti.

"Pot fi oprite două centrale simultan. Grozăveşti şi CET Vest, CET Sud şi Progresu. În acest moment sunt pornite CET Vest şi Progresu, care produc împreună 144 de gigacalorii pe oră. Putem creşte producţia în cele două centrale până la 260 de gigacalorii pe oră", a mai spus directorul tehnic al ELCEN, citat de Agerpres.

Referitor la declaraţiile oficialilor RADET, potrivit cărora ELCEN nu a respectat programul de revizii agreate anterior, Dobre a arătat că producătorul de energie a respectat întocmai programul acceptat împreună cu RADET în primăvară.

Oficialii ELCEN au mai spus că poprirea ELCEN pe conturile RADET a rezultat ca urmare a hotărârii instanţei: "Poprirea se datorează restanţelor la plată din 2008-2009 ale RADET şi ale Primăriei. Acum RADET achită factura lunii decembrie 2013. Aceste datorii se acumulează an de an, zi de zi. Avem de recuperat de la RADET 2,6 miliarde de lei, fără penalităţi. Cu penalităţi cu tot, suma se ridică la 3,61 miliarde de lei", a spus Adrian Diaconu, director financiar-comercial adjunct al ELCEN.

El a arătat că, pentru primele cinci luni ale acestui an, ELCEN are de încasat 93 milioane de lei în contul mărfii livrate, din care 62 de milioane de lei reprezintă subvenţiile pentru perioada martie - mai 2016. Producătorul a încasat în acest an 513 milioane de lei şi a facturat 608 milioane de lei.

Diaconu a arătat că, la rândul său, din cauza acestor creanţe, ELCEN nu poate achita contravaloarea gazelor primite de la furnizorii săi. Compania are contracte cu Petrom şi Romgaz, dar şi un contract de import de gaze. Potrivit lui Diaconu, Romgaz ar putea bloca conturile ELCEN în 2 iulie, din cauza unor datorii care se ridică la 330 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte neregulile constatate în Raportul Corpului de control al premierului, privind posibile fapte penale, reprezentanţii ELCEN au spus că vor analiza raportul Corpului de control şi vor vedea în ce măsură vor fi aplicate recomandările din acel raport.

Întrebat de sporurile pe care le au angajaţii, Diaconu a precizat că toate facilităţile din contractul colectiv de muncă erau foarte vechi, însă nu se aplicau decât în funcţie de activitatea depusă: "Nu există facilităţi suplimentare faţă de ceea ce era acum 10 ani, acum 5 ani, chiar s-au redus. Nu a apărut nimic nou faţă de ce era acum 10 ani. A fost un contract colectiv de muncă foarte vechi care prevedea mai multe bonusuri, dar care se aplicau doar în funcţie de activitatea depusă. De exemplu, în timpul Termoelectrica exista chiar şi un spor de scafandru, care a rămas acolo, dar vă daţi seama că nu-l aplică nimeni. Bonusurile s-au diminuat pe măsură ce activitatea s-a redus, sunt bonusuri în funcţie de activitatea depusă".

La finele lunii mai, Corpul de control al premierului a constatat că, între 2009 şi 2014, valoarea totală a sporurilor, primelor şi a altor bonificaţii oferite personalului din cadrul Sucursalei Electrocentrale Bucureşti, înainte şi după reorganizare, a fost de 299.863.000 de lei.