CSAT a aprobat Strategia de Securitate Cibernetică

• Bugetul MApN, suplimentat cu 0,3% din PIB, anual

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, în şedinţa de ieri, Strategia de Securitate Cibernetică, document care vizează protecţia infrastructurilor cibernetice "în concordanţă cu noile concepte şi politici din domeniul apărării cibernetice elaborate şi adoptate la nivelul NATO şi al Uniunii Europene".

Un comunicat al Preşedinţiei precizează: "Strategia de Securitate Cibernetică a constituit un alt subiect care a fost discutat în cadrul şedinţei. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat această strategie care vizează implementarea unor măsuri de securitate care să conducă la creşterea nivelului de protecţie a infrastructurilor cibernetice în concordanţă cu noile concepte şi politici din domeniul apărării cibernetice elaborate şi adoptate la nivelul NATO şi al Uniunii Europene".

Preşedintele Traian Băsescu declara, pe 21 ianuarie, că în perioada care a trecut "România a fost supusă unui atac cibernetic fără precedent", căruia a reuşit să-i facă faţă graţie pregătirii care a început în urmă cu trei ani, când în CSAT s-a făcut o prioritate din protejarea sistemelor informatice.

"În perioada care a trecut, România a fost supusă unui atac cibernetic fără precedent", a spus Băsescu, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.

"Octombrie Roşu" a fost cel mai puternic atac cibernetic la adresa României în ultimii 20 de ani, SRI identificând entităţi cibernetice ostile care urmăresc culegerea de informaţii confidenţiale inclusiv despre resursele naturale româneşti.

• Suplimentarea graduală anuală a bugetului MApN cu câte 0,3% din PIB până în 2016

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a mai decis ieri suplimentarea graduală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale (MApN) cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea, în 2016, a nivelului de 2% din PIB.

CSAT a analizat şi aprobat Planul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României.

Comunicatul Preşedinţiei spune: "Punerea în aplicare a acestui plan va determina ca Armata României să fie în măsură să-şi îndeplinească misiunile specifice pe timp de pace, criză sau război, dar şi îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor militare ale ţării noastre faţă de organizaţiile internaţionale. Pentru viabilitatea măsurilor cuprinse în plan s-a aprobat suplimentarea graduală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale (MApN) cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea, în 2016, a nivelului de 2% din PIB".

Ministerul Apărării are alocate 5.637.856.000 de lei în bugetul pentru 2013, cu 14,61% mai mult decât suma utilizată în 2012.

Alocarea bugetară pentru 2012 a fost, în cazul MApN, de 5.106.577.000 de lei, iar suma utilizată a fost de 4.919.099.000 de lei. Pentru 2013, Ministerul are alocate 5.637.856.000 de lei, cu 14,61% decât suma utilizată în 2012. Pentru 2016 este avută în vedere o alocare bugetară de 5.929.414.000 de lei.

Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării. Potrivit raportului anual al NATO prezentat săptămâna trecută de secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, citat de Mediafax, numai trei ţări au alocări anuale pentru apărare de peste 2% din PIB - SUA, Marea Britanie şi Grecia.

• În Algeria, autorităţile române s-au concentrat pe salvarea vieţii ostaticilor

CSAT a apreciat, referitor la criza ostaticilor din Algeria, că "centrul de greutate al întregii strategii şi acţiuni ale autorităţilor române l-a constituit salvarea vieţilor" româ­nilor, în condiţiile în care nu există o bază de date reală cu românii aflaţi la un moment dat într-o anumită ţară. "Membrii Consiliului au fost informaţi despre activitatea autorităţilor şi instituţiilor statului pentru gestionarea situaţiei cetăţenilor ro­mâni generată de atacul terorist din Algeria. S-a apreciat că centrul de greutate al întregii strategii şi acţiuni ale autorităţilor române l-a constituit salvarea vieţilor cetăţenilor români în condiţiile în care, în astfel de situaţii, nu există o bază de date reală cu cetăţenii români aflaţi la o anumită dată într-o ţară", se arată în comunicatul Preşedinţiei.

Raportul privind activitatea autorităţilor şi instituţiilor statului pentru gestionarea situaţiei cetăţenilor români generată de atacul terorist din Algeria s-a aflat pe agenda şedinţei CSAT desfăşurată ieri la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Traian Băsescu declara pe 23 ianuarie că în criza din Algeria, Româ­nia nu a avut o problemă de informaţie, ci "de corectă procesare".

În legătură cu faptul că România nu are în prezent ambasador în Algeria, preşedintele Băsescu a spus că acolo se afla cel mai bun om într-un asemenea context, respectiv fostul adjunct al SIE, Marcel Alexandru, însărcinat cu afaceri al ambasadei. "Noi nu am avut o problemă de informaţie, ci de corectă procesare", a mai spus Traian Băsescu.

Anterior, preşedintele a spus că, în criza din Algeria, Guvernul nu avea altceva de făcut decât să culeagă informaţii prin SIE. "Aici nu era decât o chestiune de procesare a informaţiilor pe care ţi le dădeau alţii. (...) N-aş vrea ca emblema a ceea ce s-a întâmplat acolo să rămână un ministru în cămaşă sau un purtător de cuvânt cu pulover pe gât", a afirmat Băsescu.

Doi români şi-au pierdut viaţa în urma atacului terorist din Algeria, în timp ce alţi trei s-au salvat.

• Verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare, pe agenda CSAT

Aprobarea Planului verificării stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare, în anul 2013, a constituit un punct de pe agenda şedinţei CSAT de ieri. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei României, scopul acestor exerciţii şi antrenamente de mobilizare îl reprezintă verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare şi evaluarea pregătirii structurilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, administraţiei locale şi operatorilor economici în vederea planificării, organizării şi desfăşurării activităţilor specifice la mobilizare şi război.

• Participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2013

O altă temă de pe agenda şedinţei CSAT a constituit-o aprobarea participării forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2013. Efortul principal îl constituie participarea în cadrul operaţiei International Security Assistance Force (ISAF) din Afganistan, concomitent cu menţinerea angajării în teatrul de operaţii din Balcani, respectiv cu reluarea participării la operaţia NATO Active Endeavour în Marea Mediterană.

Totodată, în cadrul şedinţei, s-a aprobat trimiterea unui contingent, de 10 militari, din rândul forţelor Armatei României, la misiunea Uniunii Europene de instruire din Mali în anul 2013. Contribuţia ţării noastre cu instructori şi personal de stat major la această misiune este în acord cu obligaţiile ce-i revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE) şi cu sprijinul exprimat pentru demersurile Uniunii de stopare a activităţilor teroriste şi de crimă organizată.

În anul 2013, Armata României va disloca la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român un număr de 2.036 de militari. Comparativ cu 2012, numărul acestor forţe este diminuat cu 312 militari. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne forţele care vor participa, în anul 2013, la misiuni sub egida Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), UE, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) vor fi 490 de militari sau poliţişti. Faţă de anul 2012, numărul acestora este mai mare cu 143 de persoane.

• Transport multimodal pe teritoriul României al resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA

Un alt punct de pe ordinea de zi a şedinţei CSAT l-a constituit analizarea şi aprobarea desfăşurării operaţiilor de transport multimodal pe teritoriul României a resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA, dinspre şi către Afganistan, în sprijinul operaţiei NATO International Security Assistance Force (ISAF) şi a operaţiei de coaliţie Enduring Freedom (OEF), în anul 2013. În acest sens, se vor utiliza facilităţile existente în cadrul Centrului Administrativ Aerodromul "Mihail Kogălniceanu", Aeroportului Internaţional "Mihail Kogălniceanu" şi Portului din Constanţa.