CSM, aviz negativ pentru proiectele de ordonanţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale

Actualizare 20:57 Ministerul Public: Promovarea celor două proiecte de acte normative nu poate fi realizată în regim de urgenţă

Ministerul Public consideră că promovarea celor două proiecte de acte normative (n.r. - OUG privind graţierea şi modificarea Codului penal) nu poate fi realizată în regim de urgenţă, "având în vedere şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări", care pot avea drept rezultat "vulnerabilizarea gravă a instituţiilor statutului în faţa criminalităţii", se arată într-un comunicat emis de PICCJ.

Totodată, instituţia apreciază că adoptarea celor două proiecte în forma în care au fost comunicate, precum şi în modalitatea în care s-a intenţionat a fi adoptate, ar fi de natură "să impieteze" asupra obiectivelor prioritare ale Ministerului Public, respectiv asupra consolidării capacităţii instituţionale în lupta împotriva criminalităţii, în general, şi a corupţiei, conflictului de interese şi a evaziunii fiscale, în mod special.

(J.F.)

--------

Actualizare 20:35 PICCJ: "Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează cu dezincrimnarea acesteia"

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat că modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează cu dezincrimnarea în practică a acestei infracţiuni, se arată într-un comunicat de presă.

Astfel, pentru a ilustra această potenţială consecinţă, Parchetul General arată că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale "necuvenite" nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. "Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative", a precizat instituţia.

Potrivit comunicatului emis de PICCJ: "În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei".

Prin introducerea în proiect a elementului "necuvenit", textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Parchetul este de părere că legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege.

Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial "necuvenit".

În document mai scrie: "Pentru a ilustra cele de mai sus, menţionăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanţelor cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii şi 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel, au fost trimişi în judecată 54 de inculpaţi, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali şi 4 viceprimari".

Potrivit PICCJ, demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia.

(J.F.)

--------

Actualizare 18:00 Şefa instanţei supreme, după plenul CSM: "Ministrul a avut o altă şedinţă"

Judecătoarea Cristina Tarcea, şefa instanţei supreme, a declarat astăzi după ce proiectele de OUG privind graţierea şi modificările Codului penal au primit aviz negativ în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că ministrul Justiţiei, Florin Iordache, nu a venit la CSM deoarece avea o altă şedinţă şi nu a dorit să precizeze câţi membri ai Consiliului au votat pentru adoptarea ordonanţelor, invocând o cutumă a CSM.

Cristina Tarcea, a declarat, citată de News.ro: "Votul este secret. Există o cutumă a CSM să nu se devoaleze numărul, a fost majoritate confortabilă. Am auzit discuţii în spaţiul public că ar există o interferare a puterii legislative de către puterea judecătorească, dar cred că trebuie să lămurim un lucru de la început. A fost opţiunea legiuitorului ca CSM să îşi spună punctul de vedere asupra proiectelor de lege care interesează justiţia (...) Ministrul Justiţiei poate şi să ignore, avizul este consultativ. Ministrul nu a fost prezent, am înţeles că a avut o altă şedinţa".

Magistratul a mai declarat că a fost agentul României la CEDO şi că ştie bine problemele deţinuţilor din penitenciare.

"Din câte îmi amintesc, prima condamnare a fost într-o cauză Petra împotriva României, prin 2002 (...) Din păcate, suntem în 2017 şi măsuri foarte spectaculoase în ceea ce priveşte regimul penitenciar nu prea au fost", a completat şefa instanţei supreme.

Ea a mai îndemnat la judecată raţională toţi subiecţii implicaţi într-o eventuală graţiere.

Judecătoarea Cristina Tarcea a mai susţinut: "Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea demers al graţierii, dar trebuie să judecăm raţional. Se invocă în nota de fundamentare faptul că sunt anumite penitenciare care au o suprapopulare de 220 la sută şi că media de suprapopulare ar fi cam de 150 la sută. Ar fi trebuit un studiu în care să se demonstreze printr-o astfel de graţiere cam cât la sută din populaţia penitenciarelor s-ar fi eliberat şi atunci am fi putut discuta de necesitatea unei reglementări de urgenţă. Când am dat avizul ne-am raportat strict la elementele care ne-au fost indicate în nota de fundamentare, care ne-au dus la concluzia că nu a existat o iminenţă a reglementării".

Preşedintele instanţei supreme a declarat, miercuri, la CSM, că nu este de acord cu promovarea celor două ordonante de urgenţă ale Ministerului Justiţiei privind graţierea şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală deoarece nu este justificată urgenţa lor.

"Înainte de a participa la şedinţa CSM am citit şi eu punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, care nu este o noutate pentru mine, pentru că elaborarea acestui punct de vedere a avut în vedere şi observaţiile pe care le-a transmis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care erau în acelaşi sens, adică nu susţinem promovarea unui astfel de demers pe calea unei ordonanţe de urgenţă. Am arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 15, aliniatele 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu este justificată urgenţa", a spus Cristina Tarcea înainte de votul prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ cele două ordonanţe.

Tarcea a mai declarat că, în ceea ce priveşte OUG privind modificările Codului penal şi a Codului de procedură penală, "ea nu răspunde întrutotul deciziilor Curţii Constituţionale", pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunţat şi cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor instituţiei.

(J.F.)

--------

Actualizare 16:06

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, astăzi, aviz negativ asupra proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, informează Digi24.

Avizul CSM este consultativ.

Şedinţa plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a început astăzi la ora 15:00, însă în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache. Ministrul Justiţiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat să vină la şedinţele plenului Consiliului.

Şedinţa plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieşirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanţă a fost luată cu majoritate de voturi.

Înainte de vot, Lazăr a spus că adoptarea celor două acte normative va duce la reconsiderarea aprecierilor pozitive din raportul MCV.

Înainte de începerea şedinţei plenului CSM, Augustin Lazăr a arătat: "Raportul MCV pune în evidenţă faptul că autorităţile statului român au obţinut rezultate bune şi foarte bune. Sunt progrese remarcabile care au fost obţinute de instituţiile româneşti în lupta contra corupţiei şi criminalităţii în general. Remarc unele proiecte cum ar fi acele proiecte de acte normative şi care dacă ar fi adoptate, ar conduce la o reconsiderare a aprecierilor pozitive care s-au făcut până acum".

Întrebat ce părere are despre proiectul de ordonanţă care înjumatăţeşte pedepsele violatorilor de peste 60 de ani, Lazăr a afirmat: "Nu ar trebui să ne gândim la aceste aspecte când societatea românească se confruntă cu un val de criminalitate, când ne aşteptăm la alt val de criminalitate, cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontalieră, criminalitate violentă, noi acum să ne gandim la acte de clemenţă... Observaţi ce se întâmplă într-o lume dinamică, în care oamenii circulă peste tot, când sunt diverse semne de nervozitate nu numai la noi, în Europa şi în lumea întreagă".

La şedinţă au participat, pe lângă membrii CSM, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, şi procurorul general, Augustin Lazăr.

(S.A.)

-----------

Actualizare 11:25 Kovesi: "Dacă intră în vigoare dezincriminarea unor infracţiuni, prejudiciile constatate nu vor mai putea fi acoperite"

Dacă intră în vigoare prevederile privind dezincriminarea unor infracţiuni grave, cum este şi abuzul în serviciu, prejudiciile constatate nu vor mai putea fi acoperite, a declarat astăzi procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi.

La intrarea în sediul CSM, Kovesi a declarat: "Toate prejudiciile care au fost constatate nu vor mai putea fi acoperite. Sigur că în lege este prevăzut dreptul părţii vătămate care îşi păstrează dreptul, dar statul a cheltuit bani cu investigarea acestor infracţiuni, a cheltuit bani cu judecarea acestor infracţiuni, iar acum ştergem cu buretele tot pentru ca ulterior statul să cheltuie alţi bani pentru a-şi recupera prejudiciile. Doar în dosarele DNA, în ultimii trei ani, suma valorilor indisponibilizate de DNA a fost de peste 1,5 miliarde de euro. Vă daţi seama că toate aceste dispoziţii, dacă vor intra în vigoare, vor avea efect şi asupra recuperării acestor prejudicii."

Şefa DNA a mai afirmat că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale ar produce o dezincriminare parţială, mascată a abuzului în serviciu.

Ea a menţionat: "Din punctul nostru de vedere, niciunul dintre cele două acte normative nu este oportun. (...) Din perspectiva noastră, într-o ordonanţă de urgenţă are loc o dezincriminare parţială, mascată a infracţiunii de abuz în serviciu. Practic, toţi cei care şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu cu încălcarea legii şi au produs prejudicii vor fi apăraţi de pedeapsă."

În ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea unor pedepse, Kovesi a susţinut că abuzul în serviciu şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie vor fi graţiate dacă acest proiect va intra în vigoare.

(S.B.)

-----------

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) analizează, astăzi, în şedinţa plenului, proiectele de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, trimise de Ministerul Justiţiei pentru avizare, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea unui referendum privind legile justiţiei.

Şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este programată să înceapă astăzi la ora 15.00, potrivit News.ro.

Proiectele de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.

Consiliul le-a comunicat pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din ţară, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, punctele de vedere ale acestora urmând să fie transmise CSM până pe 25 ianuarie.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind legile Justiţiei şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

"Marţi, 24 ianuarie a.c., preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice", a informat Administraţia Prezidenţială.

Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema menţionată mai sus.

Premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele PSD Liviu Dragnea au afirmat, marţi, că nu se opun organizării unui referendum pe tema luptei anticorupţie, deoarece şi ei susţin combaterea corupţiei.

"Am văzut adresa Administraţiei Prezidenţiale. Eu chiar susţin un referendum. Cum să nu susţinem ceea ce scrie acolo - lupta împotriva corupţiei... Normal, toată lumea o susţine", a declarat Sorin Grindeanu, fiind invitat să comenteze scrisoarea pe care preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o preşedinţilor Camerelor şi prim-ministrului prin care îi anunţă de intenţia sa de a chema electoratul la urne pentru un referendum pe tema continuării luptei anticorupţie şi asigurării integrităţii funcţiei publice.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că încă nu a citit scrisoarea lui Iohannis. Preşedintele Camerei Deputaţilor a spus: "O să citesc mâine (astăzi, n.r.) adresa de la preşedinte, că nu am ajuns la Camera Deputaţilor azi şi o să vorbesc cu domnul Tăriceanu. Din punctul meu de vedere şi noi susţinem lupta împotriva corupţiei. Nu-mi este foarte clar de ce trebuie pusă această întrebare. Nu avem nimic împotriva referendumului. Lăsaţi-mă să o văd şi să discutăm cu colegii din Parlament".

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni seară, organizarea unui referendum pe tema modificării legilor Justiţiei, afirmând că există un larg interes pentru modificarea Codurilor penale şi a legii privind graţierea, iar poporul trebuie să se pronunţe asupra acestor teme.

Drept răspuns, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni seară, la România TV, că preşedintele Iohannis "îşi cere suspendarea", pentru a avea din nou "o tribună" şi să meargă în ţară "ca să se victimizeze". Dragnea a precizat că social-democraţii nu sunt interesaţi în acest moment de o posibilă suspendare a şefului statului.

Pe 20 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că există "suficiente argumente" care să determine Guvernul să retragă Ordonanţele de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului penal.

"Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie", a scris Iohannis pe Facebook.

Şeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate.

Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor sunt de părere că Ministerul Justiţiei a dorit să promoveze acte de clemenţă, cum ar fi graţierea, şi să aducă modificări Codurilor penale de o manieră netransparentă şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penal şi de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile potrivit cărora procesul legislativ este lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea.

Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România au anunţat că vor prezenta CSM o serie de observaţii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, spunând că aşa cum a fost "conceput, structurat şi motivat", acesta "nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesităţile sociale şi cu normele de drept."

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în fază terminală.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul penal şi din Codul de procedură penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.