"Financial Melancholia: Mental Health and Indebtedness" este titlul unui studiu realizat de trei universitari londonezi - Will Davies, Johnna Montgomerie şi Sara Wallin - asupra mutaţiilor apărute în procesul de acumulare a datoriilor asupra mentalităţii şi calităţii relaţiilor sociale a debitorilor persoane fizice.
Autorii au pornit de la analizarea forumurilor specializate unde postau mulţi dintre cei cu probleme în relaţia cu băncile, sufocaţi de datorii şi fără alternative, confruntaţi cu diferite niveluri de stres şi perspectiva falimentului personal. E vorba de Consuming Action Group (lansat în 2006 ca modalitate de protest împotriva comisioanelor bancare piperate, cu o secţiune din 2008 dedicată celor cu probleme de sănătate, inclusiv emoţională, legate de credit), Money Saving Expert (lansat de jurnalistul Martin Lewis ca un site pentru finanţe personale, cu un sub-forum pentru cei ce vor să se elibereze de datorii) şi Mumsnet (iniţial un spaţiu în care se interacţiona şi se schimbau sfaturi privind maternitatea şi întreţinerea unei familii care a căpătat ulterior o subsectiune privind ameninţările vieţii pe datorie). Temele rezultate din postările participanţilor la aceste forumuri puteau fi sintetizate astfel:
Spirala ucigătoare a problemelor de sănătate şi datoriilor - mulţi debitori aveau la un moment dat probleme de sănătate sau îşi pierduseră locul de muncă fiind nevoiţi să ia un prim credit după care, neputându-l restitui, se îndatorau şi mai mult până ajungeau în imposibilitatea de a mai plăti vreodată simţindu-se deprimaţi şi prinşi în capcană.
Traumele psihologice ale îndatorării - utilizatorii descriau creşterea sentimentelor de vinovăţie, ruşine şi anxietate ca rezultat al apariţiei unei datorii; prezenţa acestor sentimente îngreuna procesul de plată al creditelor şi apărea invariabil şi deteriorarea relaţiilor de familie;
Procesul plăţii nu-i energiza pe datornici, dimpotrivă - obsesia plăţii datoriilor subordona toate resursele famililei acestui scop, urma apoi un şir lung de renunţări, raţionalizări şi privaţiuni pentru a ajunge în final la scadenţa creditului fără restante.
Autorii trec apoi în revista cercetări sociologice relevante în ceea ce priveşte corelaţia îndatorare-sănătate mentală. De pildă, 50% din populaţia cu credite din Marea Britanie se confruntă cu depresia, anxietatea şi tulburările bipolare spre deosebire de un procent de numai 15% raportat la întreaga populaţie. Existenţa unei datorii poate fi un indicator al prezenţei problemelor generale de sănătate cât şi a depresiei, tendinţelor de sinucidere, alcoolismului şi dependenţei de droguri, a diferitelor psihoze. În stadiul tulburării bipolare oamenii se pot lansa în cheltuiei extravagante pe care în mod normal nu şi le-ar asuma aşa cum shoppingul compulsiv este asociat cu o serie de probleme psihologice precum anxietatea, lipsa de control a impulsurilor, problemele cu alimentaţia.
Studiile desfăşurate de Money Advice Service printre debitori au arătat că 74% se simţeau nefericiţi iar 70% se simţeau deseori cuprinşi de anxietate în timp ce 56% mărturiseau că îndatorarea a avut un efect negativ asupra relaţiilor de familie. Un alt sondaj arată că cele mai frecvente probleme cu care se confruntau cei cu restante la plata datoriilor erau sănătatea precară, veniturile mici şi dificultăţile de a-şi administra finanţele personale. Un sfert dintre cei ce solicitau sfaturi privind managementul datoriilor de la biroul de consiliere a cetăţenilor (Citizens Advice Bureau) ceruseră deja tratament medical pentru stres, anxietate, depresie. Psihologii au observat dublul rol pe care banii îl au pentru cei ce se confruntă cu diferite forme de depresie. Pe de-o parte a datora bani e perceput ca un motiv de vinovăţie şi regret dar pe de altă parte cheltuirea banilor e simţită că iluminare şi eliberare, ceea ce-i determina pe unii datornici să sară peste cal doar din dorinţa de a se echilibra emoţional deşi ştiu că în acest fel se afundă şi mai mult în spirala datoriilor.
Până la urmă, sfatul util care poate fi dat celor care n-au ajuns în această situaţie este, conform autorilor studiului, centrat în jurul ideii sacrificiului. Societatea capitalistă te împinge spre consum şi îndatorare după principiul cumperi azi plăteşti mâine şi ai nevoie să te axezi pe ideea de renunţare de moment pentru a-ţi clădi libertatea financiară de mai târziu.
Mă întreb în final cât de des şi-ar găsi finanţare astfel de studii care să meargă împotriva curentului? Cine ar plăti pentru ele şi cine le-ar populariza în România? Dacă mă uit unde s-a oprit educaţia financiară sponsoriata de BNR şi băncile comerciale (programe de popularizare a monedei şi produselor bancare pentru şcoala elementară sau soluţii de gestionare a bugetului familiei pe vârful crizei financiare când bancherii se confruntau cu un val de neperformante) mi-e greu să nu-mi pierd optimismul.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2016, 07:54)
Eu zic sa interzicem creditarea, alcoolul, tigarile si sexul in afara procreatiei. Au aceleasi efecte asupra capetelor proaste.
1.1. comunicator sub acoperire (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de cristian dogaru în data de 01.03.2016, 09:44)
ar fi si mai bine sa interzicem postacilor din BNR sa comenteze cu pseudonim...dar banuiesc ca o sa avem acelasi succes precum scrisul la ziar fara precizarea pozitiei oficiale (vezi Oanta -Vox Publica, Palangean cu pseudonim pe Cursdeguvernare.ro, Ionut Balan pe Capital si Profit)
1.2. beneristi (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de comunicator sub acoperire 2 (Doru Cireașă) în data de 01.03.2016, 09:53)
Problema nu este interzicerea creditului ci acordarea acestuia in conditii decente de dobanda, cu asistenta reala a celui intrat in dificultate, venita din partea bancherilor, nu cu simulari. Bancherii si-ua frecat mainile de bucurie cand au mai prins un fraier de la care sa ia dobanzi inainte de criza si acum sustin ca ei nu au nicio responsabilitate, ca fraierul, ajuns falit, trebuie sa continue a plati dobanzi inrobitoare. In rest subscriu la cele spuse de comunicator sub acoerire 1. Angajatilor BNR sa li se permita a scrie nu pe situri ci doar pe peretii veceurilor din BNR.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2016, 12:58)
La Bursa angajeaza si oameni sanatosi la cap, care nu au o obsesie compulsiva legata de sistemul bancar? Sa vezi in orice comentariu un postac bancar ... Dogarule, mergi la psihiatru.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2016, 13:00)
Bre, "pret corect', tu cand iti cumperi aifonul, esti sigur ca ai platit un pret "corect"? Sau pe cel stabilit de cerere si oferta?
1.5. 91% credite imobiliare Prima Casa (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Make Don în data de 01.03.2016, 13:19)
Asta e raportul cerere-ofertă. Contribuabilii garantează schema Ponzi imobiliară și plătesc salariile manipulatorilor BNR.
Umflați prețurile dormitoarelor ceaușiste și balonul creditării, după care țineți prelegeri de laisezz-faire, dar nu înainte ca aceiași contribuabili să fie încălțați cu 20 miliarde euro împrumut FMI cât să nu dea faliment paraziții bancarzi. :)))))))
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2016, 13:39)
Mai, tu ai fost in orase din vest? In Germania, Suedia? Apartamentele sunt aproximativ la fel.... dormitoare ceausiste. Ai o obsesie cu acest termen ca nu te duce capul sa vezi realitatea. Poate te refereai la cele confort 2, de 40 mp, fara cada sau balcon, sau chiar cele cu baia pe hol. Acelea au fost camine, nu apartamente.
1.7. Dormitoare ceausiste (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Make Don în data de 01.03.2016, 15:11)
Geam in geam, fara locuri de parcare, fara spatii verzi.
Și jumătate din fondul locativ românesc este expirat, bună parte din el în zonă seismică. :))))))))
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.03.2016, 15:19)
asa stim sa construim noi, pretul nu conteaza ca nu ai alternativa
1.9. prețul nu contează (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de Make Don în data de 01.03.2016, 19:35)
Prețul nu contează doar atunci când ai grăunțe în cap. Cea mai importantă achiziție din viața românașul mediu-lux e făcută la un preț care nu contează. :))))))))
"Să se dea" credite fără avans, că nu contează prețul. După 7-10ani ies sclavii în stradă pentru că începe... să conteze. :)))))))))
2. NATIONALIZAREA BNR
(mesaj trimis de LuciLucescuLONDRA în data de 02.03.2016, 12:57)
Sistemul FINANCIAR GLOBAL este o schema de INSELATORIE! Un grup de infractori tranfrontalieri actioneaza coordonat si tin pe cei 7.3 miliarde de pamanteni in sclavie! Cum? AU MONOPOLUL TIPARIRI SI DISTRIBUTIEI DE BANI SUB FORMA DE CREDITE! Singuira sansa de a ne salva este de a nationaliza SENIROAJUL care in ROMANIA este de aproximativ 50 de miliarde de euro (1500 de tone) ANUAL!
3. NATIONALIZAREA BNR
(mesaj trimis de LuciLucescuLONDRA în data de 02.03.2016, 12:57)
Sistemul FINANCIAR GLOBAL este o schema de INSELATORIE! Un grup de infractori tranfrontalieri actioneaza coordonat si tin pe cei 7.3 miliarde de pamanteni in sclavie! Cum? AU MONOPOLUL TIPARIRI SI DISTRIBUTIEI DE BANI SUB FORMA DE CREDITE! Singuira sansa de a ne salva este de a nationaliza SENIROAJUL care in ROMANIA este de aproximativ 50 de miliarde de euro (1500 de tone) ANUAL!