CURTEA DE CONTURI A DESCOPERIT DEFICIENŢE SEVERE ÎN ACTIVITATEA MINISTERULUI FINANŢELOR Nu este prea târziu să oprim spirala datoriei publice a României

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 septembrie 2014

Nu este prea târziu să oprim spirala datoriei publice a României
Călin Rechea

Curtea de Conturi a României a publicat zilele trecute raportul cu privire la "vulnerabilităţile şi sustenabilitatea datoriei publice". Misiunea de audit s-a desfăşurat între aprilie 2013 şi ianuarie 2014, urmărind evoluţia datoriei publice în perioada 2010 - 2012.

Concluziile Curţii de Conturi sunt deosebit de îngrijorătoare pentru evoluţia datoriei publice, dacă nu sunt luate măsuri drastice de stopare a actualei tendinţe, mai ales pe fondul accentuării crizei financiare şi economice din Europa. Încă nu este prea târziu pentru a opri spirala datoriei publice, având în vedere că ne situăm semnificativ sub limita de îndatorare prevăzută în tratatele europene, iar ţările din flancul sudic al zonei euro ne-au demonstrat cât de rapid pot ieşi lucrurile de sub control.

Ce a descoperit Curtea de Conturi? Că "ritmul de creştere al datoriei publice guvernamentale a devansat ritmul de creştere al economiei", iar aceasta implică o "creştere a riscului de solvabilitate". O comparaţie între creşterea anuală a Produsului Intern Brut, în termeni nominali, şi cea a datoriei publice arată adevărata dimensiune a problemei (vezi graficul 1).

Astfel, în timp ce PIB-ul nominal a înregistrat o creştere anuală medie de 5,4% în perioada 2010-2012, datoria a crescut cu o rată anuală medie de 23,7%. Inclusiv în 2013, datoria a crescut mai rapid decât economia. Între 2008 şi 2013, datoria publică a crescut cu 250%, până la 241,44 miliarde de lei, în timp ce Produsul Intern Brut a crescut cu 22% în termeni nominali, până la 628,6 miliarde.

Mai mult, creşterea datoriei a depăşit nevoia de finanţare a deficitului bugetar, pe fondul "deprecierii monedei naţionale şi consolidarea rezervelor de lichiditate ale Trezoreriei Statului".

Deprecierea monedei naţionale, în condiţiile deteriorării condiţiilor financiare din Europa, continuă să reprezinte un factor major de risc pentru datoria publică, în condiţiile în care ultimele date de la Ministerul Finanţelor, din iulie 2014, arată că datoria rezultată în urma emisiunilor pe pieţele externe în euro şi dolari a fost de 8,75 miliarde de euro, respectiv 5,75 miliarde de dolari.

Raportul Curţii de Conturi arată costuri foarte ridicate ale finanţărilor atrase de pe pieţele externe în perioada 2010-2012, rata cuponului fiind de peste 5%, cu excepţia unei emisiuni de obligaţiuni în euro cu maturitatea în noiembrie 2019, unde cuponul este de 4,875%.

Creşterea accelerată a datoriei publice a determinat, după cum mai arată Raportul Curţii de Conturi, şi creşterea poverii acesteia pentru fiecare locuitor al României. La sfârşitul anului 2013, datoria publică era de aproape 3000 de euro pe locuitor, în condiţiile în care numărul total al locuitorilor a fost de circa 20 de milioane.

Un alt aspect remarcat în raport este creşterea mult mai rapidă a datoriei publice externe, în perioada analizată, faţă de ritmul de creştere a rezervelor internaţionale. Dacă mai luăm în considerare şi reluarea tendinţei de creştere a deficitului de cont curent, ajungem la concluzia că nivelul actual al rezervelor internaţionale creează un sentiment de falsă siguranţă în ceea ce priveşte capacitatea Băncii Naţionale de a interveni pentru susţinerea leului pe termen mediu.

Pe fondul menţinerii decalajelor dintre cele două ritmuri de creştere, Curtea de Conturi avertizează că "România va fi din ce în ce mai mult dependentă de finanţări externe". Dar cine vor fi "investitorii" străini care vor mai oferi bani guvernului? Oare trebuie să batem, din nou, la poarta Fondului Monetar Internaţional, ale cărui condiţii reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării?

Pe baza prognozelor de la Comisia Naţională de Prognoză pentru următorii doi ani, Curtea de Conturi apreciază că "datoria publică conform legislaţiei naţionale se va situa pe termen mediu la un nivel rezonabil de sub 44% din PIB, iar datoria publică conform metodologiei Uniunii Europene la un nivel de sub 40 % din PIB". Nu trebuie să uităm, însă, că noua metodologie a Uniunii Europene, ESA 2010, aduce schimbări semnificative atât privind contabilizarea datoriei publice, cât şi calculul Produsului Intern Brut. Noi capitole de cheltuieli vor fi incluse în datoria publică, iar datele revizuite pentru anii precedenţi vor fi raportate, la nivel continental, începând cu luna viitoare.

În ceea ce priveşte structura datoriei publice interne, analiza Curţii de Conturi arată că "împrumuturile cu maturitate pe termen scurt contractate de pe piaţa internă deţin cea mai mare pondere în totalul datoriei publice guvernamentale interne", iar aceasta "poate expune statul la riscuri de lichiditate şi refinanţare".

Conform ultimelor date de la Ministerul Finanţelor, datoria guvernamentală rezultată în urma emisiunilor de obligaţiuni pe piaţa locală a fost de 112,6 miliarde de lei la sfârşitul lunii iulie 2014, din care 98,8 miliarde a fost valoarea emisiunilor de obligaţiuni în lei, iar datele de la BNR, privind emisiunile în lei pe piaţa primară, arată expunerea majoră faţă de riscul de refinanţare (vezi graficul 2).

În ciuda eforturilor guvernamentale de creştere a maturităţii datoriei, înlocuirea împrumuturilor pe termen scurt cu cel pe termen mediu şi lung nu a avut efecte semnificative, în condiţiile în care costurile de finanţare pe termen scurt au înregistrat creşteri semnificative în ultima lună.

De la randamentele minime istorice de 1,78%, respectiv 1,91%, pentru obligaţiunile de 6 luni, respectiv 12 luni, înregistrat în iulie 2014, costurile medii de finanţare pentru maturităţile respective au crescut cu 38,8%, respectiv 32,5%, până la sfârşitul săptămânii trecute.

În plus, pe piaţa interbancară s-a accentuat deficitul de lichiditate, iar unele bănci comerciale s-au văzut nevoite să apeleze la facilitatea repo a BNR, în condiţiile în care ratele ROBOR pe termen scurt au crescut cu aproape un punct procentual în ultima lună.

Efectele s-au văzut şi pe piaţa primară a obligaţiunilor de stat, unde guvernul nu a mai plasat toate obligaţiunile pe termen lung, la ultimele trei licitaţii, din cauza creşterii randamentelor cerute de bănci. Este foarte probabilă continuarea acestei tendinţe, care va conduce la revenirea dependenţei guvernului de finanţările pe termen scurt şi creşterea semnificativă a riscului de refinanţare şi de dobândă.

Instituţiile financiare au "uitat" că au fost principalii beneficiari ai creşterii datoriei publice interne, după cum arată raportul Curţii de Conturi, deoarece se confruntă şi cu recunoaşterea accelerată a pierderilor din portofoliile de credite sub presiunile BNR.

"În perioada 2010 - 2012, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, creându-se astfel un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară", iar "MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc", mai precizează raportul de audit. Banca Naţională a României a "încurajat" menţinerea cercului vicios amintit de Curtea de Conturi prin reducerea dobânzii de politică monetară, ale cărei efecte asupra costurilor de finanţare din economia reală au fost nesemnificative.

Conform definiţiei din raportul de audit, "sustenabilitatea datoriei publice reprezintă gradul în care un guvern poate menţine programele existente şi poate îndeplini cerinţele creditorilor fără a creşte povara datoriei publice asupra economiei".

În condiţiile în care economia a reintrat în recesiune, iar prognozele de pe piaţă indică o continuare a contracţiei şi în T3 2014, se mai poate afirma că datoria publică este sustenabilă? Din păcate, răspunsul este negativ pentru orizontul de timp mediu şi lung. Povara datoriei publice apasă deja puternic asupra economiei, în urma accentuării fiscalităţii, inclusiv prin introducerea de noi impozite şi taxe.

Concluziile Curţii de Conturi arată că obiective majore ale strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale - creşterea controlată a datoriei publice guvernamentale, reducerea costului datoriei publice guvernamentale în PIB şi limitarea riscului valutar - nu au fost atinse.

Având în vedere politicile guvernamentale de la declanşarea crizei la nivel naţional, este greu de crezut că recomandările din raportul de audit vor fi luate în considerare, mai ales în ceea ce priveşte reintroducerea unui plafon de îndatorare, în scopul "creşterii controlate a datoriei", contractarea împrumuturilor externe doar pentru finanţarea unor investiţii productive sau identificarea posibilităţilor concrete şi posibile de reducere a costurilor.

În curând, "fereastra" costurilor de finanţare reduse se va închide, nu doar la noi, ci şi la nivel global, iar singura opţiune va rămâne reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale şi ridicarea piedicilor din faţa sectorului privat, până nu este prea târziu pentru a opri spirala datoriei "noastre" publice.

"În perioada 2010 - 2012, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, creându-se, astfel, un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară".

RAPORTUL CURŢII DE CONTURI

"Ritmul de creştere a serviciului datoriei publice a fost superior atât ritmului de creştere al PIB, cât şi ritmului de creştere a cheltuielilor bugetului general consolidat ceea ce poate conduce la îndatorarea excesivă a generaţiilor viitoare".

RAPORTUL CURŢII DE CONTURI

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Azi toata lumea traieste pe datorie, asta-i modelul societatii capitaliste contemporane. Ba chiar, in perioadele de criza, cresterea datoriei publice este fireasca si chiar indicata. Problema e daca banii luati cu imprumut se investesc sau se cheltuiesc...

    1. Modelul este prost.

      La noi se fura banii imprumutati prin tentaculele de la guvern si parlament care duc spre contracte cu statul, salarii scapate de sub control la institutii controlate de catre stat(ASF, etc, etc) si evaziune la greu de la petrol pana la usturoi importat.

      E suveica de stat ! 

      ... problema dpmdv. nu este ca se fura bani statului, problema este ca mare parte din acesti bani nu ajung in economie ... un om a spus la un moment dat "nu ma intrebati cum am facut primul milion de dolari", va asigur ca daca un asemenea om ar crea astazi 10.000 de locuri de munca, cel putin 10.000 de oameni nu ar fi catusi de putin curiosi cum a facut, acel om, primul milion de doalari, iar cativa asemenea oameni ar putea salva o tara ca Romania intr-un interval relativ scurt si ar pazi-o intr-o mare masura de riscurile identificate de Curtea de Conturi ... dar asta inseamna capitalism, iar lumea a cam uitat ce-i aia capitalismul, mentalitatea de casta (de cumetrie, de cartel, de partid samd.) a reusit sa invinga pana si capitalismul* iar noi (omenirea) inca considerm comunismul - de tip bolsevic - invins ... * monopolul de stat a fost inlocuit cu monopolul privat prin mijlocirea bancilor - datoria publica nefacand altceva decat sa ascunda - in timp si spatiu - proprietarul real ...

      "monopolul de stat a fost inlocuit cu monopolul privat prin mijlocirea bancilor - datoria publica nefacand altceva decat sa ascunda - in timp si spatiu - proprietarul real ... "

      Ar fi bine sa dezvolti aceste idei... in 2-3 pagini. :))

      Faptul ca se fura banii statului este foarte, foarte grav. Se pot lua banii bugetului facind afaceri corecte cu statul. Aceasta este o sursa corecta, sanatoasa de dezvoltare a tarii. 

      ... sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste o sursa corecta si sanatoasa de dezvoltare ... dar trecutul nu poate fi schimbat ... in ceea ce priveste prezentul, putem pierde de doua ori - o data prin faptul ca statul a fost decapitalizat si indatorat, a doua oara prin faptul ca banii (din decapitalizarea statului) in loc sa produca, vor fi "ingropati" ... alternativa este ca acesti bani sa fie pusi la treaba astfel ca plus-valoarea creata sa aduca beneficiu societatii "spaland" astfel pacatele furaciosilor si pazind statul de mai multa datorie si tensiuni sociale datorate saraciei si lipsei locurilor de munca ... privind spre viitor, putem de asemenea crea premisele unor surse corecte si sanatoase de dezvoltare ...

      Statul este greu de decapitalizat. Darile de tot felul vor face ca statul sa aiba mereu la dispozitie bani de cheltuit cu chibzuiala sau de risipit. Chiar ajuns in prapastie, un stat bine guvernat o poate scoate la liman. Chiar si in acest an, chinuit, nascut din chinurile crizei, Guvernul si-a propus sa aloce investitiilor apropape 10 mld de euro; bani, nu gluma! Si avea acesti bani, dar in loc sa-i faca sa rodeasca, i-a folosit pentru... seminte, ca sa aiba ce clenti in timp ce urmareste insensibil zbaterea zadarnica a poporului.

      In concluzie, ce a fost a fost, este pierdut timpul trecut, dar avem in fata viitorul, depinde de noi si "ai nostri" de felul in care-l vom folosi. Daca acei care stiu si pot nu vor actiona in sens pozitiv, vom ramine in continuare la mina norocului. 

    schema este simpla.Lipesti benerele celor de la putere.Te dai cu ei.Deschizi o afacere ca Nelu Iordache.Tratezi cu puterea sa-ti acopere spatele contra comisioane.Asa se fura banii imprumutati.La banii din fonduri UE nu prea se arunca la furat fiindca sint controlati mai riguros.Numai prostii si tampitii fura acesti bani.FBI face ancheta in cazul Microsoft .Oare n-ar putea sa-i acopere doar sint americani dea lor iar dolarii n-au miros ba-i mai ancheteaza si pe 9 ministrii care in viata lor n-au mancat ....USTUROI.... Daca vor fi gasiti vinovati inseamna ca acesti oameni au citit degeaba cate obascula de carti fiecare.Nu au stiut sa pretuiasca libertatea ,nu si-au iubit tara ,au desconsiderat truditorul popor ROMAN condamnindu-l in continuare la subdezvoltare.

    1. Desi unii se jura ca n-au mincat usturoi si gura nu le miroase, acuzatorii sutin ca ei sunt de-a dreptul niste imputiti. Este interesant de urmarit rezolvarea data de statul de drept acestei probleme.

    Urmares cu atentie ziarul Bursa si il citesc in fiecare zi,considerindu-l cel mai sobreu si obiectiv ziar economic din Romania;am de asemena un deosebit respect pentru domnul Calin Rechea pentru analizele sale macroeconomice pertinente si realiste;eu nu m-as fi compromis insa sa comentez un raport al Curtii de Conturi;cunoscind ceva mai bine acest domeniu pot spune ca e o institutie nereformata,rigida si in final depasita ca sa nu spun demodata...ce pot spune este ca intr-un stat de drept adevarat,nimeni nu poate veni sa puna la indoiala o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila si sa hartuiasca astfel zeci de mii de oameni cu amenintarea unor diminuari salariale;iata ca se intimpla la noi in tara si cred ca este un caz unic;asa ca ar fi bine sa fim mia circumspecti...in ceea ce priveste comparatia dintre PIB-ul nominal si datoria publica,consider ca nu exista o relatie directa intre acestea;este acelasi mod alarmist si amenintator de a pune problemele si de a vedea in fiecare un potential individ care nu respecta legea...mentalitatea lasa mult,foarte mult de dorit...

    1. CCR pare a fi doar un ciine fara colti, care doar hamaie la raufacatori. Si-i pacat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb