Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) au fost cele mai prejudiciate ca urmare a abaterilor de la reglementările legislative din 2014, potrivit inspectorilor din cadrul Curţii de Conturi.
Raportul întocmit de instituţia de control pentru anul 2014 arată că 40% din totalul prejudiciilor au fost aduse UAT, prin "nerespectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget, precum şi prin modul defectuos de alocare şi utilizare a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor, transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar".
Prejudicii au produs şi abaterile privind vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune, administrarea, gestionarea şi inventarierea patrimoniului public şi privat.
Următorul buget la care au fost constatate prejudicii este cel al agenţilor economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (29%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea unor cheltuieli de personal neprevăzute de lege, stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor şi a altor drepturi acordate personalului, sau prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.
Bugetul de stat, care deţine 20% din totalul prejudiciilor estimate, a fost afectat, în principal, prin efectuarea de plăţi în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în favoarea salariaţilor, înregistrate pe cheltuielile instituţiei fără efectuarea unei analize în vederea stabilirii persoanelor răspunzătoare şi fără a lua măsurile necesare recuperării sumelor de la acestea. Totodată, au fost estimate prejudicii create prin efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie.
Printre deficienţele şi abaterile identificate în Raportul Curţii de Conturi se numără:
fundamentarea nerealistă sau insuficientă a proiectelor de buget ale unor ordonatori principali de credite;!
lipsa unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcţie de rezultatele obţinute;!
managementul ineficient şi uneori incorect al fondurilor publice;
slaba preocupare sau reticenţa managerilor din entităţile publice pentru analiza, înţelegerea, proiectarea şi implementarea unui sistem de control intern operaţional şi eficient;
lipsa de analiză a cauzelor care au condus la prejudicierea bugetului de stat şi nerecuperarea prejudiciilor create prin plata din fonduri publice a unor despăgubiri acordate unor persoane salariate;
nerespectarea prevederilor legale specifice privind calcularea, evidenţierea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente sumelor reprezentând drepturi salariale acordate în baza sentinţelor judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile;
managementul defectuos şi ineficient al cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere;
superficialitatea în examinarea documentelor justificative;
lipsa coordonării şi monitorizării, de către ordonatorul de credite ierarhic superior, a modului de utilizare a sumelor alocate prin buget, precum şi a respectării cadrului legal general şi specific;
nerespectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii;
deficienţe majore în gestionarea patrimoniului entităţilor verificate;
subevaluarea chiriilor şi redevenţelor;
existenţa unor carenţe şi inadvertenţe ale cadrului legal şi normativ specific.