English
Eşecul Fondului Proprietatea (FP) să vândă integral pachetul de 1,77% din acţiunile "OMV Petrom" (SNP) ridică mai multe semne de întrebare cu privire la cauzele pentru care investitorii au fost interesaţi doar de 1,11% din titluri.
Brokerii au enumerat, printre cauze, dimensiunea redusă a pachetului, gradul redus de dezvoltare a bursei noastre, interesul în scădere pentru sectorul de petrol şi gaze, precum şi implicarea insuficientă din partea J.P. Morgan, coordonatorul global unic.
Reprezentanţii băncii americane nu ne-au răspuns la solicitarea să îşi prezinte opinia faţă rezultatul plasamentului.
Pe de altă parte, administratorul FP, Franklin Templeton Investments, afirmă că oferta a fost de succes, invocând faptul că a fost cel mai mare plasament privat realizat pe piaţa locală de capital.
"Motivaţia principală a Fondului Proprietatea în derularea acestei tranzacţii a fost crearea unui eveniment de lichiditate pentru acţiunile «Petrom», având ca rezultat volume mai mari de tranzacţionare în urma plasamentului şi, posibil, un preţ mai mare al acţiunilor companiei", se arată în comunicatul administratorului de investiţii.
Grzegorz Konieczny, vicepreşedintele executiv al Franklin Templeton, ne-a precizat: "Subliniem că plasamentul a reprezentat numai 5,6% din deţinerea Fondului la OMV Petrom şi că a fost planificat pentru a creşte valoarea deţinerii rămase, având în vedere că această companie rămâne un activ important al Fondului. Câştigurile obţinute din tranzacţie pot fi acum folosite pentru răscumpărări de acţiuni FP şi alte operaţiuni de creştere a valorii pentru acţionari".
Până una, alta, vizibil este că Fondul Proprietatea a coborât preţul acţiunilor "Petrom" prin oferta sa şi că alte fonduri de investiţii administrate de acelaşi Franklin Templeton, dar din străinătate, au cumpărat titluri SNP (din piaţă, nu din cadrul ofertei FP), la un preţ, este adevărat, mai ridicat decât cel din ofertă, dar, tot atât de adevărat, mai coborât decât cel practicat de piaţă înainte să se deruleze oferta.
Fonduri administrate de Franklin Templeton (FT) au manifestat, marţi, la câteva zile după ofertă, un interes ridicat pentru acţiunile "Petrom", trei dintre acestea cumpărând 20 milioane de titluri, la preţul de 0,407 lei/acţiune. Fondurile FT nu au putut participa la plasamentul realizat de Fondul Proprietatea, din cauză că s-ar fi aflat în conflict de interese, potrivit oficialilor FP.
Grzegorz Konieczny ne-a declarat: "În privinţa achiziţiilor de acţiuni OMV Petrom raportate de alte fonduri administrate de grupul Franklin Templeton, am dori să evidenţiem faptul că fondurilor Franklin Templeton li s-a interzis, prin reglementări interne referitoare la posibile conflicte de interese între clienţi, să tranzacţioneze acţiuni OMV Petrom în timpul plasamentului Fondului. Când plasamentul s-a încheiat, interdicţia a luat sfârşit. Nu putem comenta deciziile de management al portofoliului ale managerilor acestor fonduri, dar subliniem că aceste fonduri au raportat o serie de achiziţii în perioada recentă, dinainte de plasament, aşa că ultimele achiziţii pot fi văzute ca o continuare a acestei strategii."
Surse din piaţă au lansat ipoteza potrivit căreia Franklin Templeton ar fi dorit să coboare preţul acţiunilor SNP, pentru ca, apoi, să cumpere titluri la compania petrolieră.
Începând din aprilie 2011, mai multe fonduri administrate de Franklin Templeton au cumpărat cumulat acţiuni reprezentând 0,783% din capitalul social al OMV Petrom, pentru care au plătit aproape 180 milioane lei (aproximativ 41 milioane euro).
Plasamentul de săptămâna trecută s-a realizat la preţul de 0,39 lei/titlu, cu 12,2% sub preţul dinainte ca FP să-şi anunţe, pe 15 mai, intenţia de transfer.
Brokerii nu se aşteaptă ca preţul acţiunilor "Petrom" să rămână în jurul nivelului de 0,4 lei/titlu pentru mult timp, având în vedere că titlurile acţionarului său majoritar "OMV" se tranzacţionează, la Bursa de la Viena, aproape de maximele istorice. Ieri, acţiunile SNP se tranzacţionau la un preţ de 0,4229 lei/titlu.
Dacă Franklin Templeton ar fi recurs la strategia sugerată de rumori, acest lucru s-ar fi realizat în dauna acţionarilor Fondului Proprietatea, explică gurile rele, iar noi trebuie să precizăm, în acest punct, că cel mai mare acţionar al FP este fondul american de hedging "Elliott Associates", care deţine, prin Manchester Securities, aproape 17,5% din titluri. "Elliot" a obţinut, în aprilie, modificarea actului constitutiv al Fondului Proprietatea, astfel încât Franklin Templeton să poată fi înlocuit mai uşor din poziţia de manager al activelor în septembrie 2014, când acestuia îi va expira mandatul.
City of London Investment Group, al doilea acţionar ca mărime al FP, vede plasamentul de titluri SNP în termeni pozitivi. Mark Dwyer, responsabil pentru investiţia City of London la Fondul Proprietatea, ne-a declarat: "Consider că plasamentul a avut un rezultat pozitiv, deoarece contribuie la atragerea de investitori în România şi la adâncirea pieţei de capital locale. Alte plasamente, oferte publice iniţiale sau secundare ale unor companii lis-tate sau nelistate, private sau de stat, ar fi benefice pentru succesul pieţei de capital româneşti şi economiei ţării".
Menţionăm că întrebarea noastră a fost dacă plasamentul a 1,11% din acţiunile SNP, de către Fondul Proprietatea, reprezintă un succes sau dacă ar fi putut să fie realizat mai mult, în opinia City of London.
• "Elliott", o "pacoste" pentru emitenţi
"Elliott Associates" a fost adesea în poziţii conflictuale faţă de conducerile emitenţilor de titluri pe care le achiziţionează.
În anul 1996, acesta a cumpărat obligaţiuni ale unei bănci peruane falimentare, garantate de guvernul ţării, în valoarea de 20 milioane dolari, la un preţ de 11,4 milioane dolari, pentru ca, apoi, să refuze ştergerea unei părţi a datoriei. În urma unor procese îndelungate, "Elliott" a reuşit să obţină plata a 58 milioane dolari din partea statului peruan.
În prezent, fondul este implicat în lupte juridice cu autorităţile argentiniene şi cu cele congoleze. O subsidiară a "Elliott", care nu a participat la restructurarea datoriei Argentinei la începutul deceniului trecut, a obţinut, în luna octombrie a anului trecut, reţinerea unei nave maritime a statului argentinian într-un port ghanez. Subsidiara nu fusese iniţial un creditor al guvernului de la Buenos Aires, însă a cumpărat, apoi, obligaţiuni emise de acesta la un preţ cu discount, şi solicită, acum, plata unei datorii în valoare de 370 milioane dolari. În decembrie, autorităţile ghaneze au permis plecarea navei către Argentina, în urma unei decizii a Tribunalului Internaţional Maritim al ONU.
În privinţa obligaţiunilor emise de Republica Congo, un tribunal britanic a hotărât, în urmă cu câţiva ani, că statul african trebuie să plătească "Elliott" 100 milioane dolari, pentru o datorie de 32,6 milioane dolari, pe care fondul o cumpărase la un preţ de aproximativ 2,3 milioane dolari. O parte din această sumă, de 39 milioane dolari, a fost reţinută dintr-o tranzacţie cu petrol între Congo şi compania elveţiană "Glencore", unul dintre cei mai mari traderi de materii prime din lume.
Paul Elliott Singer, fondatorul "Elliott Associates", a afirmat că nu urmăreşte plata datoriilor decât din partea statelor care pot să facă aceste plăţi. Domnia a declarat, în trecut, că investiţia în "distressed debt" (datorie cu risc ridicat de neplată) oferă o mai mare siguranţă că poate genera venituri bune pentru investitori decât achiziţia de acţiuni şi obligaţiuni.
Pe lângă această abordare investiţională, "Elliott" cumpără acţiuni la companii care urmează să fie vândute, încercând, apoi, să obţină un preţ cât mai mare în urma tranzacţiei.
În anul 2003, s-a opus ofertei făcută de "P&G" pentru achiziţionarea "Wella", considerând că firma americană nu oferea un preţ corect tuturor acţionarilor preferenţiali ai companiei germane. După mai mulţi ani de procese şi discuţii între acţionari, "P&G" a crescut oferta pentru toţi acţionarii preferenţiali ai "Wella".
În 2005, s-a alăturat altor fonduri de hedging care nu au fost de acord cu oferta de un miliard dolari făcută de un fond de private equity pentru lanţul de magazine "ShopKo". Acestea au considerat preţul de 24 dolari pe acţiune, precum şi oferta următoare, de 25 dolari pe acţiune, prea mici. În cele din urmă, "Elliott" a făcut parte din grupul de investitori care a cumpărat retailer-ul.
În anul 2006, compania de resurse umane "Adecco" a anunţat achiziţia a 35% din acţiunile companiei germane cu profil similar "DIS AG", la preţul de 54,5 euro pe acţiune, precum şi intenţia de a prelua şi restul pachetului de titluri, la acelaşi preţ, şi a delista firma. "Elliott", din nou, a făcut parte din grupul de opozanţi, reuşind să determine "Adecco" să înainteze o ofertă de 113 euro pe acţiune, pe care acţionarii au acceptat-o.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.05.2013, 05:02)
Ar fi bun acest Elliott si pentru emitentii de actiuni pe Rasdaq unde actionarii majoritari impreuna cu evaluatorii isi bat joc de micii actionari oferindu-le preturi de batjocura in operatiunile de retragere din piata.
2. hai mai
(mesaj trimis de xx în data de 24.05.2013, 07:39)
Pentru deontologii si brokarii asa-zis-desptepti.
In general cind vrei sa vinzi ceva, iti pui un traget de reusit, asa zis randament.
Daca vrei sa vinzi 100 mil de actiuni, nu pui la vanzare 100 mil actiuni.
Si te gandesti logic, dupa o analiza, cam cit la % vrei s avinzi.
Daca iti iese 67%, anunti ca vinzi 150 mil,
realizezi cele 100 mil [deci procent de 100%]
si lasi "fraierii" s a creada ca nu tia iesit.
Teoria cu lichiditatea e valabila. Nicun analist nu a afalta practic cite actiuni SNP mai erau libere, pentru a se tranzactiona. Asa ca a fost dealul din noimebrie si acumcel al FP.
Ar fi bine ca si statul sa isi vanda 1 mlrd de actiuni SNp pe nepusa-masa, si siugr va vinde la un pret bun.
Decit sa anunte pachet mare, cu discount, si cind vine timpul de vanzare, excfrocii sa mai ceara un nou disocunt, asa cum a fost la TEL.
3. Fabulatii !
(mesaj trimis de Theraflu în data de 24.05.2013, 07:40)
Nu mai veniti cu fabulatii gen "a fost pachetu prea mic" sau interesul scazut pentru energie , implicare insuficienta, etc, etc..
Marele manager al FP a carei strategie este sa nu investeasca in Romania a fost iarasi sfatuit prost ca la zecile de procese si sa trezit in timpul plasamentului ca fondurile FT nu mai pot cumpara pentru ca asa a zis CNVM, ASF sau reglementari interne !?
Cand Patriciu vindea RRC tot catre firmele sale se putea ! Si cate alte exemple .......!!!!!!!!
Plasamentul a fost un succes dar de fapt este o noua dovada de lipsa de profesionalism a managerului FP
3.1. exista o intrebarea foarte simpla :-) (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 24.05.2013, 21:25)
draga Theraflu
si anume in ce sistem de raportare financiara a fost facuta evaluarea pentru a putea spune daca tranzactia a fost valida sau nu. Ai grija insa a nu te speria daca citesti pe site, caci in meniu se afla la rubrica raport anual inca versiunea pentru 2011. Desi am trimis email sa modifice inainte de AGA mi-au comunicat ca inca nu a fost aprobat. Acum probabil asteapta sa fie platite dividendele. Poate observi de asemenea ca doamna director Gheorghe a semnat raportul trimestrial in sistem IFRS pentru un capital social de 18 miliarde, desi pe 22 aprilie s-a hotarat micsorarea capitalului social prin trecerea celor 13 miliarde si ceva provenite din ajustarile la inflatie in rezerve, modificarea fiind valabila cu 14 mai, ziua in care a fost publicat si raportul interimar pe 2013. Poate ca datorita faptului ca nu este auditat de firma Serios si Tanar inca se foloseste vechea cifra. Felicitari ziarului Bursa pentru poza aleasa. Ma duce cu gandul la o reclama pentru obligatiuni purtand mottoul REZERVE SIGURE , DOBANZI SIGURE. Cel putin la suprafata privelistea e promitatoare :-)