Ţara noastră se află într-un grup de 11 state avertizate de Comisia Europeană cu privire la faptul că au întârziat transpunerea Directivei MiFID II, intrată în vigoare de la începutul anului, instituţia transmiţând că, dacă măsurile de transpunere nu sunt notificate în termen de două luni, atunci poate decide să trimită statele membre respective în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Astfel, Comisia Europeană a solicitat, ieri, ca Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Slovenia, Spania şi Suedia să pună integral în aplicare în cadrele lor naţionale Directiva revizuită privind pieţele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II).
Potrivit Comisiei, această directivă, împreună cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014, MiFID], a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor pieţe financiare mai transparente, mai competitive şi mai integrate în UE, pentru a asigura existenţa unui volum mai mic de tranzacţii în afara pieţelor reglementate şi o mai mare protecţie a investitorilor şi a consumatorilor şi, în cele din urmă, pentru a spori stabilitatea financiară.
La începutul anului, Mircea Ursache, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ne-a spus că ţara noastră este contracronometru privind implementarea directivei MiFID II, în condiţiile în care Parlamentul nu a transpus încă în lege directiva.
Domnia sa ne-a spus, atunci: "Trebuie ca, imediat după începerea sesiunii parlamentare, într-un timp foarte scurt, Parlamentul să adopte această lege, pentru a nu apărea probleme din cauza unor prevederi MiFID II în contradicţie cu legea actuală".
Directiva armonizează regimul de reglementare din UE în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice aplicabile firmelor de investiţii, pieţele reglementate, pieţele întreprinderilor mici şi mijlocii şi serviciile de raportare a datelor. De asemenea, ea stabileşte norme armonizate privind regulile de conduită în afaceri pentru serviciile de investiţii, inclusiv în cazul stimulentelor, al cerinţelor de dezvăluire a informaţiilor şi al normelor de guvernanţă privind produsele. Cu toate că termenul-limită iniţial pentru transpunerea directivei a fost prelungit cu un an, de la 3 iulie 2016 la 3 iulie 2017, statele membre menţionate mai sus nu au transpus integral sau nu au transpus deloc normele respective în legislaţia lor naţională, potrivit Comisiei.
Insituţia precizează că a solicitat de asemenea ca Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburgul, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Spania să pună integral în aplicare Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE (cunoscută şi ca MiFID II) în ceea ce priveşte protejarea instrumentelor financiare şi a fondurilor care aparţin clienţilor, obligaţiile de guvernanţă a produsului şi normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare.
În bază, MiFID II, băncile vor trebui să transmită mai multe informaţii autorităţilor de supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru diferitele lor produse.
Odată cu intrarea în vigoare a Directivei MiFID II, gestionarii de fonduri şi alţi actori de pe piaţă vor trebui să raporteze până la 65 de biţi de date în primele 15 minute care urmează unei tranzacţii, în caz contrar riscând să fie amendaţi.
1. Drepturile omului
(mesaj trimis de anonim în data de 26.01.2018, 05:12)
Sigur nu se autosesizraza de dreptul la viata, conditii de trai, venit pentru acelasi cost de trai?
Cum sa pui Luxemburgul cu Romania alaturi?