DACIAN CIOLOŞ: "BEI s-ar putea implica în microcreditarea din UE"

Resursele Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi fondurile structurale ar putea fi utilizate pentru finanţarea microcreditării în interiorul Uniunii Europene (UE), dacă statele membre ar manifesta un interes în acest sens, a declarat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute.

Domnia sa a precizat: "Lipsa microcreditării în agricultură, dar şi lipsa finanţării afacerilor de dimensiuni mici, în general, îngreunează inclusiv accesul la fondurile europene, creând blocaje. Dacă ţările afectate de această problemă, respectiv statele din sud şi noile membre ale UE, şi-ar manifesta interesul în a rezolva această problemă la nivel european, atunci cred că s-ar putea găsi soluţii".

Forurile europene nu au elaborat, până acum, instrumente specifice privind acest segment, tocmai pentru că problema este prezentă, mai ales, în noile state ale comunităţii, potrivit lui Dacian Cioloş.

"Există astfel de programe finanţate de UE în Asia, Africa, America Latină, dar nu şi în interiorul comunităţii europene. Cred că această posibilitate ar putea face obiectul unei discuţii la nivel european", susţine domnia sa. Fondurile structurale şi Banca Europeană de Investiţii ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme, în opinia comisarului european, care a adăugat: "Am observat, de exemplu, interesul liderilor BEI în a investi în astfel de mecanisme de susţinere a micilor întreprinzători în agricultură din interiorul UE. Nu văd de ce nu am putea dezvolta un astfel de mecanism şi aici".

• "Tinerii care intră în agricultură trebuie consiliaţi, iar absorbţia fondurilor europene trebuie să se facă pe criterii calitative"

Ţara noastră trebuie să ofere tinerilor interesaţi să îşi dezvolte afaceri în agricultură consultanţă şi consiliere pe termen mediu, nu doar pentru accesarea fondurilor europene, ci şi pentru investiţia respectivă, susţine Dacian Cioloş. Totodată, în opinia comisarului european, pentru perioada 2014-2020, România trebuie să se axeze mai mult pe calitatea absorbţiei fondurilor structurale şi a celor din cadrul Politicii Agricole Comune, dar pentru asta este nevoie de o strategie naţională şi "o referinţă clară" în Acordul de Parteneriat şi în programele operaţionale. "E important ca în negocierea Acordului de Parteneriat să ai abordări strategice pe competitivitate, pe forţa de muncă, pe transporturi, pentru că aceea va fi referinţa, acele strategii ţi le faci tu ca stat membru", a atras atenţia Dacian Cioloş, adăugând că, pe baza propriilor angajamente ale ţărilor, CE face evaluarea cheltuirii fondurilor.

Ţara noastră a fost clasată pe ultimul loc la capitolul absorbţie de fonduri europene, în perioada de programare 2007-2013, potrivit Raportului anual de analiză şi prognoză lansat de Societatea Academică Română (SAR).

Conform documentului, ţara noastră riscă să piardă o sumă substanţială de fonduri din cauza gestiunii deficitare din primii ani.

"În perioada 2007-2013, România a plătit către bugetul UE 9,2 miliarde euro, dar a primit, prin intermediul tuturor tipurilor de fonduri nerambursabile, peste 21 miliarde euro. Din această sumă, se deduc dezangajările automate - substanţiale în cazul unor Programe Operaţionale - adică bani pierduţi definitiv din cauza incapacităţii de a transmite la timp declaraţiile de cheltuieli pentru a fi rambursate de către Comisia Europeană", se arată în raport.

SAR arată că fondurile structurale şi de coeziune care ar fi putut fi folosite în mod real pentru a susţine dezvoltarea socio-economică pe termen scurt, mediu şi lung reprezintă sub 6 miliarde euro pentru toată perioada 2007-2013, deci sub un miliard euro pe an până în 2012 şi 2013 când, însumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro. Documentul societăţii concluzionează că suma totală atrasă în perioada anterioară de programare, prin instrumente financiare de tipul fondurilor structurale şi de coeziune, dezvoltare rurală şi pescuit şi subvenţiile pe hectar, este de 15 miliarde euro.