DAN BĂNACU: "Peste 60% din capacitatea de producţie a Holzindustrie Schweighofer este alimentată din import"

Reporter: Care este valoarea totală a investiţiilor pe care le-aţi făcut în România?

Dan Bănacu: Holzindustrie Schweighofer şi-a început povestea în România în anul 2003, investind într-o fabrică de cherestea, la scară industrială, la Sebeş. După 13 ani de activitate, reinvestind în ţara noastră aproape în totalitate profitul obţinut, s-a ajuns la construcţia a încă două fabrici de prelucrare a lemnului şi achiziţionarea altor două fabrici în care producem panouri. Este vorba despre un total de 778 de milioane de euro investiţi în România.

Cel mai greu, dar şi cel mai mare motiv de mândrie, a fost formarea unei echipe care a ajuns în prezent la aproape 3.000 de angajaţi, educaţi şi pregătiţi tehnic să lucreze cu echipamente de cel mai înalt nivel.

Reporter: Care a fost cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, anul trecut? Ce ne puteţi spune despre rezultatele financiare de anul trecut, comparativ cu alţi ani, şi cum credeţi că vor evolua acestea şi în acest an?

Dan Bănacu: La nivelul anului 2015, Grupul Schweighofer a atins în România aproximativ 538 milioane de euro. În condiţiile în care prelucrăm mai puţin de 10% din lemnul comercializat în România, cifra noastră de afaceri reprezintă aproximativ 30% din cea a sectorului de prelucrare primară. Cu alte cuvinte, există un potenţial ca România să înregistreze o dublare a valorii obţinute din masa lemnoasă pusă în valoare azi, dacă industria se dezvoltă firesc.

Reporter: Cât din volumul de lemn recoltat anual provine din România? Din ce alte ţări mai aduceţi lemn ca să fie prelucrat aici?

Dan Bănacu: Din cauza modificărilor de pe piaţa românească, importurile de lemn au devenit o necesitate în creştere pentru noi, dar şi pentru alte firme de prelucrare din România.

Achiziţionăm lemn din peste 15 ţări, de exemplu din Ucraina, Belarus, Polonia, Slovenia, Slovacia, Croaţia etc., precum şi cherestea din Germania. În anul 2015, am importat 42% din necesarul nostru intern, adică peste 1.200.000 mc. Anul acesta, acoperim deja peste 60% din volumul procesat cu materie primă provenită din import.

Reporter: Care este procedura prin care achiziţionaţi lemnul de pe piaţa românească? De unde îşi procură Holzindustrie Schweighofer materia primă?

Dan Bănacu: Holzindustrie Schweighofer achiziţionează materie primă pusă în vânzare pe piaţă de către RNP-Romsilva sau de către firmele care exploatează lemn în păduri proprietate de stat ori privată. Compania noastră nu deţine atestat de exploatare forestieră şi nu desfăşoară astfel de activităţi în păduri.

Înainte de a semna un contract cu un potenţial furnizor şi de a primi un transport de lemn la fabrică, efectuăm etapa de selecţie a furnizorilor. Se întocmesc dosare întregi, care conţin actele de punere în valoare, autorizaţiile de exploatare, documentele de proprietate ale pădurii precum şi alte documente relevante în funcţie de zona de achiziţie şi tipul de furnizor. Doar dacă toate criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, semnăm contractele de achiziţie cu furnizorii. În cazul în care credibilitatea unor furnizori devine îndoielnică, încetăm colaborarea cu aceştia.

Colaborăm de asemenea cu toate organele de control. Un ajutor real este şi programul de urmărire a trasabilităţii lemnului SUMAL, implementat de către autorităţi, care ne ajută la verificarea transporturilor şi care, în opinia noastră, a adus îmbunătăţiri semnificative în clarificarea sau stoparea unor activităţi ilegale. Nu negăm existenţa fenomenului tăierilor ilegale şi vom face, împreună cu toţi cei interesaţi, orice este nevoie pentru a reduce acest fenomen care prejudiciază atât mediul cât şi economia ţării.

Reporter: Aveţi un sistem de trasabilitate a lemnului?

Dan Bănacu: Da. Respectăm legea europeană privitoare la punerea în circulaţie a materialului lemnos (prevederile EUTR) şi, mai mult, ne-am impus voluntar să respectăm principiile unor mari organisme internaţionale de certificare a provenienţei lemnului. Aceasta înseamnă că dorim să fim nu doar unul din marii jucători de pe piaţă, ci, prin ceea ce facem, vrem să fim şi un exemplu pentru întreaga industrie a lemnului.

În prezent, avem proiecte împreună cu parteneri din domeniul IT şi al telecomunicaţiilor pentru implementarea unui sistem de monitorizare şi validare a transporturilor de lemn către fabricile noastre, ce ar trebui să întărească şi să extindă programul SUMAL. Avem de asemenea şi proiecte care vizează utilizarea celor mai noi tehnologii de marcare cu cipuri a tuturor arborilor destinaţi exploatării.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea de export a Holzindustrie Schweighofer?

Dan Bănacu: Fabricăm în România produse destinate unor pieţe extrem de pretenţioase, cum ar fi Japonia, iar acest lucru este posibil pentru că acordăm o importanţă maximă calificării permanente a forţei noastre de muncă, precum şi investiţiilor în tehnologii de ultimă generaţie.

Materialele şi elementele de construcţii din lemn pe care le producem sunt certificate din punct de vedere al calităţii şi respectă normele cele mai stricte impuse de constructori. Exportăm produse prelucrate superior în peste 70 de ţări din întreaga lume. Investiţiile noastre în România, alături de iniţiativele dedicate calificării personalului, sunt făcute pentru a prelucra lemnul, care este o resursă regenerabilă, şi a adăuga maximul de valoare adăugată pe care putem să-l dăm prin tehnologiile noastre.

Exportăm, dar facem eforturi să creştem vânzările şi pe piaţa din România. Ne dorim să devenim un partener stabil şi de încredere al producătorilor de mobilă din ţara noastră precum şi al companiilor din industria construcţiilor. De asemenea, ne dorim promovarea pe piaţa din România a peleţilor şi brichetelor, materiale ecologice pentru încălzirea locuinţelor.

Reporter: Aţi primit vreodată de la furnizori oferte de cumpărare a lemnului ilegal? Dacă da, aţi sesizat instituţiile statului pentru a stopa tăierile ilegale?

Dan Bănacu: Am primit oferte de colaborare ce nu întruneau toate condiţiile impuse de principiile noastre de achiziţie. Este însă bine ştiută rigurozitatea pe care o avem încă din etapa de selecţie a furnizorilor, dar şi în etapa de verificare a documentelor la poarta fabricilor.

Acest lucru nu constituie însă o protecţie absolută şi de aceea luăm în continuare şi alte măsuri. Am încetat colaborarea cu firme în care nu am mai avut încredere sau care au fost dovedite de autorităţi că sunt incorecte. Am sesizat autorităţile în cazurile prevăzute de lege.

Legea sancţionează de multe ori şi vânzătorul şi cumpărătorul în cazul unor practici neconforme. În continuare, facem eforturi pentru asigurarea legalităţii provenienţei lemnului pe care îl prelucrăm, prin verificări ale furnizorilor şi ale originii lemnului, urmărind traseul avut de acesta până la zona din care a fost recoltat. Dorim să participăm la eradicarea fenomenului tăierilor ilegale, să fim parte din soluţia punerii pe un făgaş normal, de corectitudine şi transparenţă, a întregii industrii forestiere.

Reporter: Cum aveţi în vedere combaterea tăierilor ilegale de lemn din România?

Dan Bănacu: Suntem de aceeaşi parte a baricadei cu autorităţile statului, cu ONG-urile şi cu societatea civilă în ceea ce priveşte efortul de stopare a ilegalităţilor care mai pot exista în sector. În acest scop, de nenumărate rânduri ne-am exprimat disponibilitatea de a conlucra şi de a elabora strategii eficiente. Noi suntem primii care susţinem o asemenea iniţiativă. Primordial este controlul sursă, adică la pădure, apoi controlul transporturilor. Pe de altă parte, este mult mai simplu să controlezi activitatea unei fabrici mari decât activitatea unor fabrici mici amplasate în locaţii greu accesibile şi greu de urmărit.

În altă ordine de idei, Guvernul României, conducătorii pe care îi alegem, trebuie să dorească dezvoltarea întregii industrii a lemnului - sectorul de prelucrare primară a lemnului dar şi sectorul de prelucrare superioară -, încurajarea dezvoltării sectorului de construcţii de case şi a fabricării de mobilă. Toate acestea sunt domenii de activitate unde se poate genera mai multă bunăstare pentru întreaga societate. Este de înţeles că nivelul scăzut de trai, lipsa locurilor de muncă şi lipsa de perspectivă sunt şi ele generatoare de fenomene ilegale, pe care trebuie cu orice preţ şi cu prioritate să le combatem.

Reporter: Din informaţiile dumneavostră, care a fost evoluţia tăierilor ilegale, în ultimii ani? Aţi sesizat o creştere sau o descreştere?

Dan Bănacu: Tăierile ilegale de lemn sunt o consecinţă a procesului de retrocedare şi fărâmiţare a suprafeţelor de păduri, dar şi a pierderii locurilor de muncă a zeci de mii de persoane ca urmare a colapsului fabricilor din epoca comunistă. Nu în ultimă instanţă, sunt şi o consecinţă a lacunelor din organizarea instituţiilor de control care au permis săvârşirea unor asemenea fapte. Motivele sunt însă mult mai multe şi vorbim despre o situaţie complexă.

Pe parcursul anilor, am conştientizat că există atfel de activităţi la limita legii sau împotriva acesteia, care se desfăşoară în jurul nostru, am stabilit un cod de conduită pentru achiziţii - reguli care sunt făcute pentru a preîntâmpina orice intrare de lemn din surse ilegale în fabricile noastre. Perfecţionarea acestui sistem de reguli este o preocupare permanentă, alături de proiecte speciale, cum ar fi crearea unui sistem de monitorizare a transporturilor de lemn prin GPS sau înregistrarea cu cipuri RFID a arborilor în păduri.

Apreciem modificările legislative din ultimii ani, în special apariţia programului SUMAL, care este de natură să limiteze drastic circulaţia lemnului ilegal şi, sperăm, implicit, tăierile ilegale.

Lemnul ilegal provoacă, în primul rând, creşteri artificiale ale preţului de achiziţie în cadrul licitaţiilor şi distorsiuni mari în preţurile de vânzare către clienţii finali din România. Astfel sunt aduse prejudicii mediului, companiilor din industrie şi economiei româneşti.

Reporter: În ultimii ani, Holzindustrie Schweighofer a fost în centrul unor controverse care au avut reverberaţii inclusiv în străinătate. A fost afectată activitatea companiei de aceste evenimente? Ce măsuri aţi luat în urma acestora?

Dan Bănacu: Firma noastră a ajuns, cu mari eforturi, la o mărime considerabilă după ani şi ani de muncă, investiţii, dezvoltare de produse noi, încercări, educaţie şi calificare a personalului.

Într-o societate în care prelucrarea lemnului a devenit sinonimă, din păcate în mod eronat, cu defrişarea se pot spune multe lucruri izvorâte din fenomene generate de fapte imorale şi neconformităţi. Uităm însă că mii de ani pădurile au fost o resursă economică importantă a acestor locuri care ne-au permis existenţa ca naţiune, alături de alte bogăţii pe care pământul ţării acestea ni le-a oferit cu generozitate - vorbesc de uriaşa suprafaţă agricolă, de petrol sau gaze, de acces la mare, de protecţia munţilor, de clima temperată şi multe alte condiţii favorabile.

De la noi, Holzindustrie Schweighofer, unul din cei mai importanţi jucători din industrie, se aşteaptă mult. Se aşteaptă să fim un lider absolut şi să compensăm lipsuri legislative sau de organizare din structurile administrative. Fiind o firmă privată, puterile noastre sunt limitate şi poate că nici noi nu ne-am înţeles rolul de model şi formator de bune practici, de la început.

Ne asumăm experienţa trecută şi, mai ales, ne asumăm dorinţa de a coopera, de a face lucruri semnificative pentru a limpezi imaginea industriei de prelucrare a lemnului în România.

Reporter: Sorin Buculei (n..r anul trecut, Holzindustrie Schweighofer Romania a fost acuzată de un ONG de mediu din SUA că ar cumpăra şi chiar ar acorda bonificaţii pentru lemn tăiat ilegal. Într-un film dat publicităţii, unul dintre negociatori era Sorin Buculei) mai lucrează încă în cadrul firmei?

Dan Bănacu: În urma materialelor distribuite în presă am luat foarte în serios toate acuzaţiile, faptele pe care le-am putut identifica, lipsurile din regulamentele interne. Am făcut restructurări acolo unde am avut argumente şi am făcut modificări ale procedurilor de achiziţie. Domnul Sorin Buculei este colegul nostru în continuare.

Reporter: Cum aţi răspuns publicaţiei "Der Spiegel", care a susţinut că Schweighofer reprezintă cauza principală a defrişărilor din România?

Dan Bănacu: Noi am fost mereu deschişi comunicării şi am oferit informaţii relevante, de câte ori ne-au fost solicitate. Am adoptat aceeaşi abordare şi în cazul publicaţiei în cauză. Rămâne la alegerea fiecăruia să publice sau nu orice informaţie concretă, pe care am furnizat-o, iar această alegere presupunem că este dictată de propria strategie de informare publică cum e, probabil, şi cazul ziarului "Der Spiegel".

Reporter: Cum comentaţi sesizările făcute la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care priveau compania?

Dan Bănacu: La data de 19 august 2015, am depus o cerere oficială la Ministerul Mediului, pentru a solicita o copie a raportului întocmit în urma controalelor de la fabricile noastre, sau măcar un rezumat al concluziilor acestuia. Până în acest moment, nu cunoaştem datele cuprinse în raport.

Reporter: Unii jucători din industria mobilei spun că afacerile lor sunt în declin şi că una dintre cauze este activitatea companiei pe care o reprezentaţi. Cum comentaţi? Ce tendinţe identificaţi pe piaţa de profil din România?

Dan Bănacu: România are o industrie a mobilei recunoscută pe plan internaţional. Este o frumoasă carte de vizită pentru calitatea producţiei autohtone şi pentru exportul românesc în lume. Merită menţionat că Holzindustrie Schweighofer prelucrează doar lemn de răşinoase (molid, brad, pin), materie primă pe care industria mobilei nu o foloseşte decât în foarte mică măsură. Lemnul de răşinoase este folosit în construcţia de case în majoritatea sa covârşitoare.

Mai mult decât atât, 60% din lemnul din România este fag, stejar şi alte specii utilizate intensiv în industria mobilei, care nu au legătură cu activitatea noastră. Credem că argumentaţiile pe care le utilizează industria mobilei ca armă de atac împotriva noastră nu sunt reale şi creează o confuzie gravă la nivelul percepţiei publicului.

În acelaşi timp, vânzările noastre au crescut permanent în România, vorbim de panouri de lemn pentru industria mobilei. Acestea sunt acoperite cu furnire decorative din fag sau stejar, pentru că tot mai mulţi producători au constatat că este mai eficient economic să cumperi panouri fabricate de producători specializaţi decât să faci aceleaşi produse în instalaţii de mică capacitate.

Reporter: Anul trecut, Programul pentru Recunoaşterea Certificărilor Forestiere (PEFC) a susţinut că certificatul pe baza căruia funcţionează compania ar fi fals. Ce s-a întâmplat, în realitate? Care a fost finalitatea demersului lor?

Dan Bănacu: Certificatul PEFC, obţinut cu mai mulţi ani în urmă, a fost contestat în cursul anului trecut de mai multe organizaţii de mediu la cel mai înalt nivel în Europa. Plângerile formulate nu au fost însă susţinute de dovezi şi nici de o argumentaţie de natură să determine retragerea certificatului de către organizaţia PEFC.

Holzindustrie Schweighofer a aderat voluntar la două dintre cele mai importante standarde de certificare din industria lemnului. Ambele sisteme prevăd o serie de reguli pe care o firmă are obligativitatea de a le respecta în procesul de achiziţie a lemnului. Astfel, cumpărătorul final al produselor din lemn este asigurat că lemnul a fost exploatat în conformitate cu legile statului din care provine, că muncitorii şi procesele industriale au respectat principiile de exploatare ecologică şi economică a pădurii precum şi că s-au urmat norme industriale de producţie corecte. Acest lucru a presupus înfiinţarea unui departament special cu angajaţi proprii, care au ca sarcină tocmai supravegherea achiziţionării lemnului, a respectării tuturor procedurilor pe care ni le-am impus, repet, voluntar, în plus faţă de legislaţia în vigoare.

Suplimentar, Holzindustrie Schweighofer a trecut printr-un nou audit voluntar, la nivel internaţional, realizat de către Indufor, o renumită firmă internaţională de consultanţă în domeniul silvic. Rezultatul acestui audit a fost că depăşim cu mult reglementările în vigoare în modul de lucru şi, bineînţeles, în ceea ce priveşte respectarea lor.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre noul Cod Silvic? Cât de mult vă afectează activitatea?

Dan Bănacu: Codul Silvic are rolul de a defini viziunea pe termen lung asupra administrării uneia dintre cele mai importante resurse naturale ale României. Anumite prevederi introduse anul trecut de legislativ au prevăzut o intervenţie brutală a statului în piaţa liberă, prin limitarea concurenţei. Aceste prevederi au fost criticate la vremea respectivă de Consiliul Concurenţei, care a considerat că prevederile nou introduse nu sunt aliniate legislaţiei europene. Noi de asemenea ne-am exprimat un punct de vedere în acest sens. După un an de la aplicare, vom vedea dacă acestea au produs sau nu efectele scontate. În altă ordine de idei, sigur, respectăm legile adoptate de Parlament şi, în acelaşi timp, vom folosi toate mijloacele democratice de a ne apăra şi de a ne susţine punctul de vedere.

Reporter: Cine sunt principalii dumneavoastră clienţi?

Dan Bănacu: Clienţii noştri sunt reţelele de distribuţie ale produselor de bricolaj, importatori din diverse ţări ale lumii, industria construcţiilor dar şi fabrici de mobilă ori firme mai mici. Avem un spectru foarte larg şi încercăm să răspundem cererilor din ce în ce mai diversificate ale pieţei mondiale.

Reporter: Cum apreciaţi preţul lemnului din România, comparativ cu acela din străinătate?

Dan Bănacu: Preţul lemnului din România, în momentul de faţă, este mai mare faţă de preţul mediu al pieţei, la nivel european. Noi, precum şi multe alte firme importăm lemn în acest moment pentru a ne satisfice nevoile de producţie. Repet, peste 60% din capacitatea noastră de producţie este alimentată din import.

Reporter: Ar fi utilă înfiinţarea unei burse a lemnului în România?

Dan Bănacu: Nu pot formula o opinie legată de acest subiect. Sunt foarte multe lucruri de făcut la nivelul reglementărilor în industrie, multe fenomene negative de eradicat şi multe proiecte vizionare de implementat în ceea ce priveşte utilizarea acestei resurse regenerabile la scară largă în economia românească şi mai ales în aplicaţii inovative. Mai avem paşi şi etape de parcurs până când o bursă, care să funcţioneze cu toate mecanismele activate, să poată exista.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre concurenţa din domeniul în care activaţi?

Dan Bănacu: Competiţia, eficienţa şi profesionalismul sunt valori care ne reprezintă şi fără de care societatea nu se poate dezvolta. În viziunea noastră, competiţia din domeniul prelucrării lemnului poate conduce la dezvoltarea pe verticală a sectorului. Iar aceasta implică automat şi dezvoltarea pe orizontală.

Exploatarea lemnului trebuie făcută de către cei mai pricepuţi şi eficienţi, respectând criterii sociale, economice şi de altă natură. La fel şi prelucrarea primară. Privim concurenţa ca pe un factor care ne poate împinge spre un viitor în care tehnologia şi competitivitatea să fie cuvintele de ordine.

Statul are rolul de a stimula progresul societăţii şi bunăstarea celor care muncesc, sprijinind sectoarele în curs de dezvoltare. Este greşită ideea de a încuraja întoarcerea în timp, distrugerea industriei mari în favoarea unei industrii care nu mai este de 50 de ani performantă şi care a dispărut din majoritatea ţărilor din lume. Astăzi, lumea construieşte clădiri din lemn cu zeci de etaje, foloseşte lemnul în structuri de rezistenţă inovative pentru turnuri de mare înălţime sau centrale eoliene, nu se întoarce la practici ale trecutului, depăşit în mod radical, de noile tehnologii.

Reporter: Consiliul Concurenţei (CC) a declanşat la începutul anului o investigaţie pe piaţa masei lemnoase. Ulterior, CC a efectuat şi inspecţii, inclusiv la Holzindustrie Schweighofer. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului, a declarat atunci: "Au apărut noi indicii privind posibile înţelegeri între companii din domeniu pentru împărţirea pieţei, surselor de aprovizionare şi fixarea preţurilor în cadrul licitaţiilor organizate de către Romsilva. Aceste noi indicii ne-au determinat să extindem investigaţia la nivel naţional". Ce aşteptări aveţi de la această investigaţie?

Dan Bănacu: Autorităţile competente verifică fabricile noastre în mod constant. Fabricile funcţionează în conformitate cu legile din România, altfel nu şi-ar putea desfăşura activitatea - este evident.

Ne supunem oricăror controale efectuate de autorităţi şi suntem responsabili pentru ceea ce facem. Vom vedea la vremea potrivită concluziile Consiliului Concurenţei şi vom face atunci precizările care se impun.

Reporter: Există intenţii ale companiei de a se mai dezvolta în România (prin deschiderea a noi fabrici, pe lângă cele cinci pe care le aveţi în prezent)?

Dan Bănacu: Pentru acest an, prioritatea noastră o reprezintă consolidarea investiţiilor demarate. De asemenea, ne dorim intensificarea colaborării cu ONG-urile, organismele de certificare şi toate părţile interesate. Dorim să fim parte din soluţie pentru întărirea legalităţii din industria lemnului, dorim să participăm cu toate resursele pe care le avem la dezvoltarea acesteia şi la consolidarea respectului opiniei publice faţă de toţi cei care lucrează în această industrie.