DARIUS VÂLCOV: "Proiectul pentru soluţionarea problemei creditelor în CHF, în primă lectură în Guvern"

Proiectul la care reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi cei ai sectorului bancar au lucrat în ultima perioadă, în vederea soluţionării problemei creditelor în franci elveţieni (CHF), urmează să fie discutat, astăzi, în Guvern, într-o primă lectură, după cum ne-a spus, ieri, Darius Vâlcov, ministrul demisionar al Finanţelor.

În acelaşi timp, surse apropiate situaţiei ne-au precizat că măsura pe care autorităţile o pregătesc nu a primit avizul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Din actuala formă a iniţiativei reiese că băncile vor fi obligate să convertească împrumuturile cu discount pe sold. Însă, potrivit BNR, proiectul ar trebui să prevadă că statul va oferi garanţii operatorilor care vor face conversie cu discount, dar că decizia de adoptare a acestei soluţii trebuie să aparţină băncilor. De aceea, Banca Centrală nu şi-a dat încă avizul", ne-au precizat sursele citate.

Acestea ne-au spus, recent, că noul produs care ar trebui să-i ajute pe împrumutaţii în CHF ar viza conversia împrumuturilor din franci elveţieni în lei, la cursul zilei, cu aplicarea unui discount şi cu garanţii din partea statului.

Sursele noastre ne-au declarat: "Ar urma să fie efectuată o conversie la cursul zilei, cu un discount de 15% aplicat de bancă. Restul rămas de plată de către consumatori va fi garantat de stat în proporţie de 50%. Întrebarea care se pune este dacă acţionarii băncilor vor aproba acel discount, pentru că acesta va trebui să fie aprobat în Adunările Generale ale Acţionarilor din cadrul instituţiilor financiare".

Se pare că noua soluţie, în cazul în care va fi adoptată, este dedicată doar unora dintre creditele în CHF, în funcţie de valoarea acestora.

Darius Vâlcov sublinia, săptămâna trecută, că acest proiect este într-o formă avansată: "Lucrăm împreună cu experţii din sistemul bancar şi cu cei din Banca Naţională a României la un nou produs pentru soluţionarea problemei împrumuturilor în franci. Acest nou produs este într-o formă mult mai avansată, în cadrul Ministerului Finanţelor. Este dat spre avizare în direcţie. În momentul în care va avea viza până la nivelul ministrului, îl voi face public".

În timp ce Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), consideră că un astfel de proiect ar reprezenta "un ajutor uriaş pentru consumatori", fiind o idee foarte bună, avocatul Gheorghe Piperea este de părere că iniţiativa este discriminatorie.

Problema împrumuturilor în franci elveţieni a debutat la jumătatea lunii ianuarie, când Banca Naţională a Elveţiei a desfiinţat pragul de 1,2 CHF/EUR impus în 2011.

• Proiectul ce prevede stingerea datoriei odată cu executarea garanţiei a fost finalizat

Avocatul Gheorghe Piperea a finalizat proiectul legislativ potrivit căruia o creanţă bancară va putea fi stinsă odată cu executarea imobilului cu care a fost garantat creditul. Iniţiativa urmează să fie depusă în Parlament, după cum ne-a spus domnia sa.

Astfel, cei care nu-şi mai pot plăti creditele pentru care au garantat cu locuinţa ar putea preda casa băncii la care sunt datori, fără să mai plătească ceva în plus, chiar dacă imobilul valorează mai puţin decât restul de plată din împrumut.

Domnul Piperea ne-a spus că formula juridică propusă există de multă vreme în ţări precum Spania sau Statele Unite ale Americii. Domnia sa ne-a explicat, recent: "Raţionamentul este următorul: dacă ai o datorie la o instituţie financiar-bancară, garantată cu imobilul în care locuieşti, iar valoarea acestuia nu mai acoperă suma din credit rămasă de plătit, în momentul în care eşti pus sub executare poţi lăsa casa respectivă în contul creanţei, iar restul neachitat din creanţă se şterge. Este ceea ce se numeşte «dare în plată» şi este o dispoziţie foarte veche la americani".

Gheorghe Piperea ne-a spus că iniţiativa sa reprezintă, de fapt, transpunerea, în legislaţia noastră, a Directivei Europene care priveşte creditele imobiliare pentru locuinţă.

Avocatul ne-a explicat că, la noi, Codul Civil prevede exact contrariul: "Problema din legislaţia autohtonă este existenţa unui principiu cuprins în Codul Civil care subliniază că, dacă ai o datorie, eşti obligat să o acoperi în totalitate, cu toate bunurile tale prezente şi viitoare. Conform acestei reglementări, pentru creditele pe termen lung poţi plăti atât tu, debitor, cât şi urmaşii tăi, până în momentul în care se stinge creanţa, chiar dacă ţi-a fost executată şi casa, şi maşina etc.

Acest principiu este de mult desuet, ţinând cont pe ce perioade de timp se întind creditele pentru locuinţe şi cum se modifică, în timp, piaţa imobiliară".

În opinia domniei sale, problema cea mai gravă este că, după ce banca execută casa şi recuperează o parte din creanţă, nu tot banca este cea care va continua să-l execute pe debitor, restul creanţei fiind vândut unui colector de creanţă.

• Deputaţii PNL au respins amendamentele dezbătute, ieri, pe marginea proiectului Legii falimentului personal

Amendamentele depuse la proiectul legislativ ce priveşte Insolvenţa persoanelor fizice şi dezbătute, ieri, în Comisia juridică din Camera Deputaţilor au trecut de comisia de specialitate, fiind, însă, respinse de deputaţii din PNL, după cum ne-au spus unele surse parlamentare. Acestea ne-au precizat că PNL-iştii nu au depus niciun amendament la această iniţiativă, respingând inclusiv amendamentele pe scopul şi principiile proiectului.

Astăzi urmează să fie discutate noi amendamente pe proiect, Ana Birchall, iniţiatorul proiectului legislativ aşteptându-se ca până la jumătatea lunii aprilie să fie votată această lege.

Domnia sa a subliniat, luni, că toate instituţiile internaţionale sunt de acord cu iniţiativa sa: "Acum zece zile am avut o întâlnire cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, care au acceptat ca planul de rambursare să fie pe cinci ani. Până acum nu erau de acord cu această perioadă, ei susţineau o perioadă de trei ani".

Astfel, persoanele care au întârzieri la plată de peste 90 de zile, vor avea, printre opţiuni, să intre în procedura de insolvenţă cu un plan de rambursare a datoriilor în cinci ani, cu prelungire încă un an dacă va fi nevoie, timp în care orice dobândă penalizatoare şi orice comisioane vor fi interzise.

În cazul creditelor, în aceşti cinci ani nu va putea fi instituită executarea silită, persoana insolventă având posibilitatea să-şi revină financiar, pentru a putea reintra în circuitul economic şi să-şi termine de plătit datoriile.

Unul dintre amendamentele acestei iniţiative prevede ca planul de rambursare să se desfăşoare fără contribuţia justiţiei, care va interveni doar în cazuri speciale, cum ar fi contestaţiile.

Ana Birchall a precizat: "În calitatea mea de avocat, mi s-a părut normal - şi aşa am şi făcut, iniţial, legea (de altfel, în continuare mi s-ar fi părut normal să rămână aşa) - ca o procedură de insolvenţă să se desfăşoare sub coordonarea justiţiei, dar, la cererea CSM, care a spus că îi este imposibil să facă faţă cu personalul din justiţie, am solicitat o procedură administrativă. Am propus ca planul de rambursare să se facă sub coordonarea unei comisii de insolvenţă la nivel naţional, alcătuită din reprezentanţi ai ANPC, Ministerului Justiţiei, UNPIR etc., care, în 30 de zile din momentul intrării în procedură a persoanei fizice, va avea obligaţia să desemneze un administrator judiciar (un executor judecătoresc sau un practician în insolvenţă)".

În prezent, în Parlament există cinci proiecte de lege pe această temă, cea mai avansată în procesul de avizare fiind cea a doamnei Birchall.