• Eusebiu Popa, MTI: "Pentru început, ne vom concentra pe proiecte de investiţii mai mici, să obţinem experienţă"
• Normele de aplicare ale Legii parteneriatului public-privat, în dezbatare publică
Eşecul răsunător al construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov prin procedura concesiunii i-a determinat pe guvernanţi să manifeste reticenţă faţă de realizarea unor noi obiective majore de investiţii în infrastructură, în parteneriat public-privat (PPP).
"Nu ne vom concentra, de la bun început, pe proiecte de investiţii mari de miliarde de euro în parteneriat public-privat, ci vom începe cu proiecte de mai mici dimensiuni să vedem cum decurg lucrurile, să obţinem experienţă", a anunţat, ieri, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Eusebiu Popa, în cadrul unei dezbaterii publice cu tema PPP.
Declaraţia secretarului de stat vine în contextul în care Guvernul a publicat, zilele trecute, normele de aplicare ale Legii parterneriatului public-privat. Legea PPP, aşteptată de ani buni de mediul de afaceri, urmează să devină funcţională începând din săptămânile viitoare, după dezbaterea publică a normelor de aplicare.
Eusebiu Popa a precizat: "Ne axăm pe experienţa altor state, nu inventăm noi roata. Spre exemplu, avem cazul Ungariei, ţară în care construcţia unui proiect de mare anvergură, o autostradă, în parteneriat public- privat, s-a dovedit un eşec. Prognozele de trafic realizate s-au dovedit nerealiste, iar eroarea înregistrată a fost de 40%".
Un alt oficial din MTI a precizat că minis-terul de resort se gândeşte şi la construcţia de autostrăzi în PPP, dar după ce vor fi reglate toate mecanismele de funcţionare a PPP.
"Intenţionăm să construim, în parteneriat public-privat, autostrada Piteşti-Sibiu şi alte obiecte ce ţin de infrastructura portuară şi feroviară, varianta parteneriatului fiind necesară în condiţiile în care statul de unul singur nu are suficienţi bani", a spus oficialul MTI.
• Proiecte de investiţii, în aşteptarea normelor
Proiecte importante de investiţii depind, la ora actuală, de normele de aplicare ale legii PPP. Un exemplu în acest sens este aeroportul internaţional de la Braşov, ale cărui lucrări vor începe după definitivarea normelor de aplicare.
"Normele pot fi dis-cutate, nu este nimic bătut în cuie", a spus senatorul PDL Sorin Fodoreanu, după ce mai mulţi oameni de afaceri s-au arătat îngrijoraţi de faptul că Legea PPP, o lege bună în opinia lor, ar putea să fie stricată prin normele de aplicare deficitare.
Fodoreanu a precizat că pentru dezvoltarea PPP, se află în lucru şi un pachet legis-lativ care va rezolva probleme ce ţin de accesarea fondurilor europene.
Sunt voci care sus-ţin că, în aşteptarea normelor de aplicare, mai mulţi oameni de afaceri şi autorităţi contractante ar fi bătut deja palma pentru parafarea unor afaceri, îndeosebi la nivel local.
Miza este foarte mare, mai ales în contextul în care Guvernul a anunţat, deja, că este dispus să investească, în următorii ani, circa patru miliarde de euro, în dezvoltarea infrastructurii în teritoriu.
• Ce presupune parteneriatul public-privat
Prin parteneriat public privat, o entitate publică şi una privată vor realiza o companie mixtă de proiect. Firma privată va fi acţionarul majoritar al companiei mixte de proiect şi tot ea va finanţa realizarea investiţiei. Compania privată îşi va recupera investiţia şi face profit treptat din administrarea, pentru o perioadă de timp, a obiectivului realizat. Spre exemplu, în cazul unei autostrăzi, aceasta va fi construită exclusiv pe banii firmei private, iar societatea îşi va recupera investiţia şi va face profit din taxele de drum pe care le va încasa, pe o perioadă îndelungată, de la conducătorii auto care o vor parcurge. Pentru reglementare, o unitate de coordonare şi monitorizare a PPP urmează să fie înfiinţată la Secretariatul General al Guvernului. Investiţiile prin PPP vor fi realizate atât în domeniul infrastructurii de transport, cât şi în alte sectoare, precum Educaţia sau Sănătatea, unitatea de coordonare urmând să realizeze mai multe ghiduri în acest sens.