Decizia Guvernului să nu mai amâne intrarea în vigoare a posibilităţii denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv cele de credit, ar urma să permită clarificarea problemei pe care o ridică acest tip de clauze, este de părere avocatul Gheorghe Piperea. "În sfârşit, după un an de amânări, asistăm la o victorie a raţiunii şi a bunului simţ. Avem, acum, posibilitatea să clarificăm efectiv problema clauzelor abuzive. Vom putea să vedem unde există aceste clauze şi cum pot fi ele eliminate", ne-a declarat domnia sa.
Potrivit avocatului, de la 1 octombrie ar trebui să fie mai uşor de constatat care sunt profesioniştii care au clauze abuzive în contractele pe care le încheie cu consumatorii şi ce modificări să aducă documentelor, astfel încât să asigure eliminarea acestor clauze.
"Cele peste 5 milioane de clienţi bancari care există în România vor avea un surplus de 30% la veniturile disponibile, putând, astfel, să îşi reorganizeze viaţa şi să fie mai puţin dependenţi de băncile care au avut o poziţie abuzivă în relaţie cu ei", a mai afirmat Gheorghe Piperea.
Guvernul nu a aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă, propus de Ministerul Justiţiei, care presupunea amânarea cu încă cinci luni a denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv creditele bancare. Astfel, acestea vor putea fi denunţate începând cu data de 1 octombrie, în loc de 1 februarie 2014.
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că procesele privind clauzele abuzive urmează să fie judecate de trei sau patru instanţe specializate, printre altele la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, pentru a nu suprasolicita Curtea Supremă cu astfel de cazuri, care sunt foarte tehnice. "Ministerul Justiţiei are în pregătire în acest moment specializarea a două, trei, maximum patru instanţe care să judece aceste cauze speciale. Pentru fiecare judecător de la fiecare judecătorie e foarte greu să intre în detalii de contracte de zeci, sute de pagini şi cu lucruri foarte tehnice. Procesele de acest tip se vor judeca în trei, patru - asta am discutat ieri cu ministrul Justiţiei - instanţe specializate, probabil curţi de apel, Bucureşti, Cluj, Iaşi. Ideea este să nu mai încarci Curtea Supremă şi să aduci orice om care are un proces cu o bancă de la Botoşani sau de la Satu Mare, să-l aduci la Bucureşti", a afirmat domnia sa.
În urmă cu două săptămâni, Guvernul a aprobat cadrul legal care să permită înfiinţarea unui Tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul Bucureştiului, instanţă despre care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că ar putea să primească şi competenţa de soluţionare a cazurilor care privesc clauzele abuzive. "Degrevarea Tribunalului Bucureşti de cauze care au ca obiect societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială, insolvenţă, etc., este o necesitate, la fel ca şi soluţionarea acestui tip de acţiuni în timp cât mai scurt", a afirmat, miercuri, oficialul.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a anunţat ieri că va sprijini autorităţile în procesul de organizare a Tribunalului comercial, atrăgând atenţia, însă, că dacă va considera că interesele clienţilor şi cele ale băncilor nu sunt protejate în egală măsură, care continua să susţină judecarea cazurilor până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). "Comunitatea bancară va urmări cu atenţie procesul înfiinţării Tribunalului specializat şi îşi exprimă disponibilitatea de a sprijini eforturile autorităţilor pentru buna organizare şi funcţionare a acestuia. Totodată, în condiţiile în care comunitatea bancară va ajunge la concluzia că nu se creează cadrul protejării, în egală măsură, a intereselor clienţilor şi instituţiilor de credit, Asociaţia Română a Băncilor va continua să susţină şi să promoveze propunerile iniţiale ale sistemului bancar, astfel încât instanţa de recurs să fie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în comunicatul ARB.
Băncile susţin, de mai mult timp, ca procesele privind clauzele abuzive să poată să fie judecate inclusiv la ÎCCJ, argumentând că o decizie care afectează zeci de mii de persoane şi produce consecinţe pentru un întreg sistem nu este bine să fie lăsată la latitudinea unui instanţe inferioare. În prezent, instanţa de recurs pentru acest tip de procese este Curtea de Apel, potrivit Codului Civil.