DEPOZITELE CRESC, DEŞI DOBÂNZILE AU AJUNS LA ZERO, ÎN UNELE CAZURI Dochia: "Creşterea depozitelor companiilor - o oarecare anomalie"

Creşterea depozitelor societăţilor comerciale este o anomalie, apreciază analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, subliniind: "Este curios că şi în cazul societăţilor comerciale au crescut depozitele şi economiile. Este o oarecare anomalie, pentru că, în mod normal, firmele ar trebui să se împrumute ca să investească, nu să-şi economisească banii, iar prin faptul că acestea nu fac investiţii, înseamnă că încă nu au încredere în dezvoltările viitoare din economie".

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care depozitele constituite în lei de persoanele juridice s-au majorat cu 6,4%, la finalul anului trecut, faţă de perioada similară din 2015, conform cifrelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Acestea arată că depozitele în lei ale societăţilor comerciale au crescut cu 8,1%, până la circa 84,76 miliarde lei, în decembrie faţă de noiembrie 2016.

Dobânzile valabile ieri la depozitele constituite în lei de persoanele juridice se situau la un minim de 0,05% la 3 luni, respectiv 0,39% la 12 luni, ajungând la maxim de 1,55% la trei luni, respectiv 2,40% la 12 luni.

Depozitele în valută ale societăţilor comerciale au dobânzi care variază între 0,01% la trei luni, respectiv 0,10 la 12 luni şi 0,90% la trei luni, respectiv 1,10% la 12 luni, existând cazuri în care dobânda la depozitele companiilor în euro este de 0%.

Pe segmentul gospodăriilor populaţiei, la 31 decembrie 2016 faţă de aceeaşi dată din anul precedent, depozitele în lei au înregistrat o creştere de 13%, potrivit BNR.

Comunicatul Băncii centrale arată: "Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor (n.r. gospodării ale populaţiei şi persoane juridice) exprimate în lei au crescut cu 4,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,2%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 8,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 8,2 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au scăzut cu 3,7 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au diminuat cu 4,0 la sută)".

Dobânzile practicate de băncile comerciale la depozitele constituite în lei pentru o lună, de către persoanele fizice, oscilau, ieri, între 0,10% şi 1,20%. Depozitele la trei luni aveau dobânzi cuprinse între 0,15% şi 1,50%, în timp ce pentru depozitele la şase luni oamenii primesc între 0,20% şi 1,80%. Dobânzile practicate pentru depozitele la nouă luni sunt cuprinse între 0,20% şi 2%, în timp ce pentru cele la 12 luni dobânzile pornesc de la 0,20% şi ajung la 2,15%.

Dobânda minimă pentru depozitele constituite în valută de către persoanele fizice înregistrează un minim de 0,01%, la trei luni şi un maxim de 0,10%, la 12 luni.

Chiar şi cu dobânzi nominale aşa mici, cu ajutorul inflaţiei negative, practic deponenţii beneficiază de dobânzi real pozitive, chiar dacă nu foarte mari, ne-a spus Aurelian Dochia, precizând că fiecare persoană care economiseşte se uită atent la alternativele de economisire, din perspectiva câştigurilor şi riscurilor, cei mai mulţi considerând că depozitele au cele mai mici riscuri.

Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) ne-a menţionat, recent, că, anul trecut, sistemul bancar a cunoscut una dintre cele mai puternice dinamici pozitive de creştere a econonomiilor populaţiei în sistem, sub formă de depozit.

Domnia sa ne-a declarat: "Omul începe să aibă nevoie din ce în ce mai mult de serviciile pe care sistemul bancar le pune la dispoziţie, de siguranţa pe care o are prin accederea la astfel de servicii bancare, de faptul că poate să facă plăţi prin mobile banking, prin internet banking, de faptul că poate să interacţioneze cu alţi provideri de servicii bancare având un cont în sistem, de faptul că întreaga piaţă se digitalizează şi băncile încep să ofere soluţii în această zonă digitală, iar oamenii fac tot felul de operaţiuni prin bancă. Utilizarea serviciilor bancare de către populaţie creşte într-un ritm susţinut şi, astfel, creşte şi incluziunea financiară.

Domnul Oprescu ne-a precizat că, atunci când vorbim de depozite, luăm în calcul toţi banii din sistemul bancar, pentru că oamenii încep să utilizeze tot mai multe servicii financiare.

• Creşteri şi în segmentul creditării

Creditul neguvernamental a înregistrat şi el o creştere, de 1,2%, la 31 decembrie anul trecut faţă de finalul anului 2015, pe seama majorării cu 14,3% a componentei în lei şi a diminuării cu 12,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 12,5 la sută), potrivit BNR.

Sergiu Oprescu a subliniat, în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat recent, că, anul trecut, creditarea a avut o creştere moderată. Domnia sa ne-a precizat: "Curăţarea contabilă de anul trecut are impact pe volumul brut de credite. Creşterea moderată pe care o avem s-ar putea să aibă în spate o accelerare a originării de credit, o creştere a creditului nou acordat. Majorarea creditului neguvernamental nu este foarte mare, dar dacă ne uităm din punct de vedere al intrărilor şi ieşirilor, în cursul anului 2016, s-ar putea să descoperim că originarea de credit a luat un avans destul de important. Creşterea de credit nou acordat s-a întâmplat pe două paliere, cel puţin. În primul rând vorbim despre persoanele fizice, mai ales de segmentul de consum, pentru că a fost mai puţin afectat din punct de vedere legislativ şi comunicaţional. S-a continuat o accelerare pe acest segment, fără ca prin această accelerare a creditului de consum să inducem în sistem un risc suplimentar. Am crescut creditarea în zona creditului de consum cu aceleaşi filtre de risc".

Creditul ipotecar a cunoscut o gâtuire care a fost generată de întreaga comunicare cu privire la Legea dării în plată, ne-a mai spus domnul Oprescu, adăugând: "Reacţia normală a băncilor a fost să se uite la criteriile de calificare, unul din elemente fiind şi nivelul avansului. Acest lucru nu a făcut decât să ţină deoparte de o posibilă calificare un segment din cererea de credite ipotecare, segment care, anterior, era calificabil. După creşterea avansului, acest segment a devenit necalificabil. Ulterior deciziei CCR, sistemul a făcut o revenire, dar nu totală şi nu la nivelul primei iteraţii. S-a făcut o revenire către niveluri mai acceptabile de avans. Puţine bănci cred că s-au mai întors acolo de unde au plecat, deci s-a pierdut o parte din capacitatea de finanţare.

În acelaşi timp, s-ar putea să se fi câştigat în zona de neperformanţă, în sensul că acel cost al riscului pe viitor s-ar putea să fie mai bun. Poate că a fost şi un element de resetare în sens pozitiv a dimensiunii avansului, la nivelul întregii societăţi şi a întregii pieţe".

2016 a fost un an în care creditarea societăţilor comerciale a fost destul de puternică, a mai completat şeful ARB. Acesta a ţinut să precizeze că o creştere interesantă a avut loc şi pe segmentul creditului de investiţii: "Pe măsură ce piaţa oferă condiţii din ce în ce mai bune, anteprenorii ajung la concluzia că trebuie să investească din ce în ce mai mult în capacităţi de producţie, în creştere de capacitate, în majorarea cotei de piaţă, în introducerea unor produse noi etc.

Când antreprenorii ajung la astfel de concluzii, atunci au nevoie fie de cash-ul pe care l-au economisit pentru un astfel de moment, fie de angajarea de credite pentru realizarea importurilor tehnologice necesare, a liniilor de producţie, pentru creşterea eficienţei anumitor utilaje etc. Toate acestea sunt importuri de tehnologii şi de maşini pe termen mediu şi lung şi finanţarea lor nu se face din capital de lucru. Atunci când începi să decelezi şi să simţi o creştere a nivelului creditului neguvernamental adresat investiţiilor, este momentul în care îţi dai seama că există un confort, cel puţin psihic, la nivelul antreprenorilor cu privire la predictibilitatea mediului economic, la aşteptări, la o anumită încredere în viitor. Eu sper ca această încredere să continue şi în 2017 şi ca nivelul de încredere pe care mediul de business îl are în economie să crească, pentru că abia atunci vom putea vorbi de creditare acelerată pe segmentul respectiv".

Creditul guvernamental a crescut cu 4,1%, la 31 decembrie 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit BNR.

Sergiu Oprescu ne-a mai spus: "Pentru anii care urmează, aş pune accentul pe creditarea persoanelor juridice şi, în principal, pe cea a persoanelor juridice în scopuri investiţionale, cu scopul de creştere a capacităţii de producţie, de satisfacere a unei cereri de consum domestic în creştere".

Banca Centrală a anunţat că masa monetară în sens larg a înregistrat, la sfârşitul lunii decembrie 2016, un sold de 314,161 miliarde lei. Faţă de luna noiembrie 2016, aceasta s-a majorat cu 4,1% la sută, iar în raport cu decembrie 2015 s-a majorat cu 9,7%.