DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR Specialiştii de mâine, parţial dezorientaţi

O nouă generaţie de viitori specialişti, în cele mai diverse domenii, au păşit de ieri pe porţile universităţilor. Introducerea este aproape idilică, folosind însă alte cuvinte şi făcând o mică cercetare pe teren am putea spune că un număr nepermis de mare de tineri pornesc pe un drum necunoscut, dispuşi să rişte banii părinţilor, timpul propriu şi să-şi amaneteze viitorul la preţ de nimic. Cu certitudine există un număr de tineri extrem de bine orientaţi, care îşi cunosc interesele, pasiunile şi ştiu foarte bine ce vor de la propriul viitor.

La Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila procentul este mai mare decât în alte centre, însă, din păcate, viitorul acestor specialişti nu pare a avea multe în comun cu viitorul ţării în care şi-au petrecut primii ani de viaţă. Dorinţa de a profesa în alte zone geografice, unde această meserie asigură un confort financiar, este foarte mare. Din păcate procentul celor rătăciţi pe la diverse specializări este foarte mare, criteriile după care s-au ghidat mulţi posesori de diplome de Bacalaureat neavând nicio legătură cu dorinţa de a performa într-un anumit domeniu.

Ce poţi înţelege de la o absolventă de liceu din provincie care s-a înscris la Facultatea de Transporturi a Universităţii Politehnica Bucureşti (UPB), o specializare destul de grea, având un singur argument: "Am luat Bac-ul în a doua sesiune, în prima am căzut la mate, şi doar aici am mai găsit locuri". Pentru alte colege ale ei, faptul că UPB-ul are "nişte cămine foarte bune", cu multe locuri, a reprezentat un alt factor decisiv.

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială are şi specializarea Antropologie. O întrebare simplă pusă în faţa avizierului celor de anul 1, care erau înscrişi la această specialitate, a creat rumoare. "Ce însemnă antropologie?". Nişte umeri delicaţi ridicaţi în sus nu m-au lămurit. Răspunsul din Dex (ştiinţă care se ocupă cu studiul originii, evoluţiei şi variabilităţii biologice a omului, în corelaţie cu condiţiile naturale şi social-culturale. - Din fr. Anthropologie), servit la faţa locului a părut că stârneşte o oarecare curiozitate . Este evident că misiunea profesorilor este şi mai grea decât în mod obişnuit, pentru că dincolo de o diplomă, care deschide mai multe sau mai puţine uşi, de locurile în cămin şi de distracţie, a urma o facultate însemnă şi altceva.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în România funcţionează 56 de instituţii de învăţământ superior de stat, numărul acestora fiind aproape egal cu al celor particulare. Astfel, 35 de instituţii de învăţământ superior particular sunt acreditate, 21 de instituţii de învăţământ superior particular sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, iar alte cinci sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, organizând numai programe de studii universitare de masterat/studii postuniversitare.

Conform hotărârii de guvern prin care a fost aprobată cifra de şcolarizare pentru 2012-2013, numărul de locuri pentru anul I de studii universitare de licenţă în învăţământul superior de stat este de 62.400, neexistând deocamdată o centralizare care să arate câte dintre acestea s-au ocupat. Sigur este însă că cifra de şcolarizare este oricum mai mică decât anul trecut, când au fost 62.850 de locuri.Numărul total al studenţilor la stat (locuri bugetate şi locuri cu taxă) este estimat de Ministerul Educaţiei la 400.000. La particular, anul trecut, au fost 140.388 de studenţi, dintre care 31.172 în anul I, aşteptările pentru 2012-2013 fiind pentru cifre comparabile, însă în mod sigur mai mici decât în 2011, drept consecinţă a procentului modest de promovare a Bacalaureatului, dar şi a crizei financiare ce îi împiedică pe mulţi să poată achita taxele de studiu.

• Scandal la "Bioterra", linişte la alte universităţi

Scandalul iscat la Universitatea Bioterra a oferit un răgaz altor universităţi particulare, care în mod tradiţional intrau în vizorul presei şi autorităţilor în această perioadă.

Înainte de deschiderea anului universitar, această poveste urâtă a mai cunoscut un nou episod. Conform unor surse juridice, patru persoane au fost prinse în flagrant duminică în Capitală, după ce l-au şantajat pe preşedintele Universităţii Bioterra, Ion Nicolae, căruia i-au cerut 150.000 de euro pentru a nu face publice informaţii despre acesta considerate compromiţătoare.

Potrivit surselor citate, unul dintre cei patru, care s-a recomandat drept Florin Paraschivescu, director al publicaţiei "Atac la persoană", l-a contactat în cursul zilei de sâmbătă pe şoferul lui Nicolae, căruia i-a spus că, dacă preşedintele universităţii nu le plăteşte 150.000 de euro, vor face publice informaţii compromiţătoare despre acesta. De asemenea, cei patru au cerut să primească duminică un avans "de încredere" de 5.000 de euro, urmând ca restul banilor să le fie daţi luni, după deschiderea băncilor. Şoferul i-a spus lui Nicolae despre discuţia avută cu cei patru, apoi preşedintele universităţii s-a adresat poliţiştilor, spunându-le că este şantajat.

Duminică, poliţiştii au marcat bancnotele care urmau să le fie date celor patru, după care Nicolae s-a întâlnit în Capitală cu aceştia şi le-a dat cei 5.000 de euro. La scurt timp după primirea banilor, cei patru au fost prinşi de poliţişti şi duşi la secţiile 1 şi 2, pentru audieri.

Cazul de şantaj s-a produs după ce Adrian Dulugeac, prodecanul Facultăţii de Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare de la Universitatea Bioterra, a fost reţinut în urmă cu cinci zile de procurorii Parchetului Tribunalului Vâlcea, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, fals intelectual şi material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi instigare la fals intelectual şi material. Totodată, Dulugeac a fost pus sub acuzare şi pentru luare de mită, anchetatorii stabilind că acesta a primit bani, bunuri sau servicii de la studenţii pe care i-a ajutat la licenţă sau la alte examene. Surse judiciare au anunţat ce sume le cereau angajaţii de la Universitatea Bioterra cercetaţi de procurori studenţilor pentru o mărire de notă şi pentru o diplomă de licenţă. Profesorii ar fi cerut de la studenţi între câteva sute şi 1.000 de euro pentru o mărire de notă şi între 1.000 şi 3.000 de euro pentru o diplomă de licenţă. Peste 40 de persoane au fost audiate la sediul Poliţiei Române în acest caz.