DEŞI ANAF S-A RESTRUCTURAT CA SĂ FIE MAI EFICIENTĂ, Contrabanda cu ţigări - pe culmea ultimilor patru ani

Contrabanda cu ţigări a atins recordul ultimilor patru ani, la finalul 2014, în ciuda restructurării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu bani de la Banca Mondială, şi a declaraţiilor repetate făcute de reprezentanţii fiscului, care spuneau, printre altele, că vor elimina din piaţă comerţul ilicit cu produse din tutun.

Încă din luna decembrie 2013, inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), înfiinţată ca urmare a restructurării ANAF, anunţau că şi-au început lucrul.

Obiectivele urmărite în demersul restructurării fiscului erau creşterea capacităţii administraţiei pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi creşterea gradului de conformare voluntară la plată în vederea îmbunătăţirii substanţiale a colectării impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

Jucătorii din domeniul tutunului apreciau, în septembrie 2013, că nivelul crescut de 15% înregistrat la acea vreme de piaţa neagră a ţigaretelor ar fi "doar o problemă conjuncturală", sperând ca, imediat după încheierea procesului de reorganizare şi restructurare a Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi a Autorităţii Naţionale a Vămilor, "contrabanda să intre din nou pe trend descrescător".

Se pare că industria a rămas cu speranţa, întrucât nivelul mediu al contrabandei cu tutun a atins, anul trecut, cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, respectiv 15,9%, media anuală din 2013 fiind de 13,7%, potrivit companiei de cercetare Novel Research.

Creşterea pieţei negre, în 2014 comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată să arătăm Fondului Monetar Internaţional (FMI) creşteri de venituri pe hârtie, este de părere Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Domnia sa a subliniat: "Este ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-işti. În 2014, an electoral, în care «nu dădea bine la imagine» să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de «traducere» a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018 - 90 euro/1.000 de ţigarete! Ardem, astfel, etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine".

Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT România, susţine că, în noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, şi anume 15,4% "în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de ţigarete de contrabandă".

Domnia sa adaugă: "Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret, monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Nivelul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi - statul, companiile, vor continua să înregistreze pierderi".

La rândul său, Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris România şi Bulgaria, subliniază: "În 2014, nivelul contrabandei cu ţigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011-2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România - zona de vest - a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel. Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier (...). 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare - în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat - dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta este cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE".

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

Marian Marcu, directorul Novel Research, a detaliat situaţia de pe piaţa neagră a ţigaretelor: "În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest - minus 3,1 p.p. (n.n. puncte procentuale) până la 16,9% - şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%). Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 "cheap whites" (n.r. mărci ieftine de ţigări, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodată, în 2014 comparativ cu 2013, a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)".

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.