DEŞI ESTE OBLIGATORIU SĂ FIE ECOLOGICE "Lista cu materiale din Programul Casa Verde nu trebuie să fie limitată"

Reporter: Cum caracterizează APIVMR programele Casa Verde şi Casa Verde Plus?

Constantin Hariton: APIVMR susţine iniţiativa Ministerului Mediului de a lansa programul "Casa Verde Plus" şi consideră că beneficiile programului pe termen scurt, mediu şi lung pot avea, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, un impact pozitiv asupra protecţiei mediului înconjurător. Programul nu este încă suficient de bine construit şi are nevoie de o serie de modificări pentru a deveni funcţional, de aceea APIVMR, salutând iniţiativa Ministerului de a supune dezbaterilor publice acest proiect, a şi transmis ministerului şi AFM (n.r. Administraţia Fondului pentru Mediu) o scrisoare cu poziţia asociaţiei.

O primă întrebare ar fi legată de necesitatea de a există două programe - Casa Verde pentru sisteme de încălzire şi Casa Verde Plus, pentru materiale de construcţii. Din punctul de vedere al interesului public şi, deci, al Ministerului, ceea ce trebuie să prevaleze este rezultatul final, adică obţinerea unui număr cât mai mare de locuinţe care să se încadreze fie în clasa de certificare energetică A, fie să aibă calitatea de nZEB (clădiri cu consum aproape zero energie), conform prevederilor OM 386/27.04.2016.

Aceste clasificări nu pot fi obţinute doar prin efectele programului Casa Verde sau prin acelea ale programului Casa Verde Plus, ci dintr-o abordare comună a acestora. De asemenea, trebuie avută în vedere, încă din fazele incipiente, corelarea programelor cu legislaţia recentă, atât cea românească, dar şi cea europeană, pentru a se evita dublări sau omisiuni ale unor prevederi deja existente.

Reporter: În contextul în care au apărut divergenţe legate de lista cu materiale prevăzută în ghid, ce părere are asociaţia legată de această listă?

Constantin Hariton: Din câte cunoaştem, din luările de cuvânt publice, lista exprimă preferinţa ministerului de a susţine folosirea unui număr de materiale cu bune proprietăţi de izolare termică, cu un bun comportament la foc, dar şi cu o bună "amprentă verde", adică materiale prietenoase cu mediul, ecologice.

De principiu, însă, nu credem că lista ar trebui să fie închisă, ci ar trebui să fie deschisă tuturor materialelor care pot dovedi, prin certificări şi testări legale, că îndeplinesc condiţiile impuse prin standardele europene şi naţionale, şi apoi că răspund dezideratelor acestui program.

Trebuie, totuşi, avut grijă la caracteristicile ecologice ale produselor incluse. Spre exemplu, în cazul anumitor produse de izolare, altele decât cele din vată minerală, pentru a li se conferi calităţi ignifuge, li se adaugă unele componente care sunt incluse pe lista substanţelor periculoase pentru sănătate, de către Uniunea Europeană.

Reporter: Cum apreciaţi afirmaţiile şi comentariile făcute, în ultima perioadă, de Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) pe marginea caracteristicilor pe care le-ar avea vata minerală?

Constantin Hariton: ROMPES, printr-o serie de afirmaţii făcute în ultima perioadă pe marginea caracteristicilor pe care le-ar avea izolaţiile din vată minerală, afirmaţii care nu au acoperire în realitate, s-a lansat pe un teren de discuţii care nu-i este favorabil. Nu vom cădea însă în aceeaşi capcană, aceea de a "diaboliza" produsele concurenţei în lipsa altor argumente de promovare a propriilor produse, vom preciza doar că, atât vata minerală din fibre de sticlă, cât şi cea bazaltică, sunt materiale izolatoare ce favorizează dezvoltarea durabilă.

Ele sunt produse din materii prime care se găsesc din abundenţă în natură: vata minerală bazaltică utilizează ca materii prime bazaltul, dolomita, sau materialul reciclat sub formă de brichete, iar vata minerală de sticlă foloseşte nisipul, soda carbonatata sau sticla reciclată. Totodată, comparativ cu alte produse izolatoare existente, vata minerală oferă siguranţă în cazul producerii unor incendii, deoarece este un produs incombustibil care nu emite fum toxic. Nu în ultimul rând, vata minerală este reciclabilă şi nu dăunează sănătăţii.

Reporter: Totuşi, aceştia au acuzat inclusiv că vata minerală ar fi cancerigenă. Cum comentaţi?

Constantin Hariton: Vata minerală este un material cu un conţinut de Compuşi Organici Volatili extrem de scăzut, mult sub limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi mult sub emisiile generate de alte produse precum mobila, lemnul sau alte materiale decorative (tapet, covoare, etc...) prezente în locuinţele noastre. Aşa cum am precizat anterior, acest material este produs din materii prime care se regăsesc în natură şi este un material reciclabil. Nu este un material cancerigen care poate provoca daune asupra sănătăţii. IARC (Internaţional Association of Research on Cancer) arată, într-un studiu realizat încă din 2002, că vata minerală nu este clasificabilă că fiind cancerigenă. În plus, ca o măsură de prevedere, producătorii de vată minerală îşi certifică voluntar produsele la EUCEB (The European Certification Board for Mineral Wool Products), certificare care atestă faptul că fibrele sunt bio-solubile şi nu sunt cancerigene.

Reporter: Sunteţi de părere că proiectul lansat de Ministerul Mediului trebuie revizuit?

Constantin Hariton: Da, de altfel APIVMR a analizat proiectul Ministerului Mediului din "Ghidul de finanţare a programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice" şi a formulat o serie de propuneri către minister ce urmăresc îmbunătăţirea calităţii actului legislativ. Conform celor menţionate deja, este important să avem în vedere tehnologia pentru producţia materialelor, proprietăţile acestor produse, impactul lor asupra mediului şi mai ales asupra sănătăţii persoanelor.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui modificat la aceste ghiduri?

Constantin Hariton: Propunerile noastre au vizat mai multe puncte: de la definiţiile unor materiale de construcţii, la elementele care pot fi luate în calculul suprafeţei de izolat (de ex.: în ghid lipsesc acoperişurile tip terasă, care au o pondere tot mai mare în zonele urbane şi a căror contribuţie la eficienţa energetică a clădirii este importantă), la stabilirea unor criterii de eligibilitate coerente şi în linie cu prevederile standardelor (criteriul din ghid era grosimea materialului izolant şi nu conductivitatea sau rezistenţa termică a acestuia), şi ţinând cont de zonarea climatică (termoizolaţia de 15 cm la faţade, prevăzută în ghid, nefiind justificată în unele zone climatice).

Reporter: Cum apreciaţi bugetul avansat pentru acest program?

Constantin Hariton: Cu siguranţă îl calificăm ca insuficient şi neechilibrat din punct de vedere al distribuţiei fondurilor respective, materialele de construcţie primind mai puţin de jumătate din suma alocată programului de înlocuire a sistemelor de încălzire. (Programul integral are prevăzute 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei - pentru partea de materiale de construcţie ecologice...). Dar o bună izolare a clădirilor duce la diminuarea consumurilor energetice şi, deci, la achiziţionarea unor echipamente cu capacităţi, dar şi consumuri şi costuri semnificativ mai mici. Materialele şi sistemele de izolare odată alese pot determina apoi opţiunea pentru un anume sistem de încălzire, cu anumite capacităţi şi consumuri, dar nu invers, de aceea credem că fondurile alocate materialelor de construcţie trebuie să fie cel puţin la nivelul celor dedicate sistemelor de încălzire. Credem că ar fi util ca în acest Ordin al Ministerului să se indice şi care este sursa acestor fonduri (de ex.: un anumit procent din încasările Agenţiei Fondului de Mediu), astfel încât să putem asigura funcţionarea programelor pe termen lung şi să nu riscăm oprirea lui odată cu venirea altui guvern.

Este, poate, de interes general studierea unei variante prin care programul să fie legat de o diminuare a procentului impozitului pe clădire pe un anumit număr de ani, procent al cărui cuantum să fie legat de nivelele de performanţă energetică atinse de clădire (de ex.: standard, optim, premium).

Reporter: Care sunt avantajele pe care consideraţi că le are vata minerală în faţa polistirenului?

Constantin Hariton: Spre deosebire de alte produse izolatoare existente (nu numai polistirenul), cele din vată minerală au mai multe avantaje, printre care siguranţa la incendii, fiind clasificate ca produse incombustibile (euroclasa A1, sau A2, s1-d0). Un alt mare avantaj îl reprezintă faptul că în timpul incendiilor ele nu emit fum toxic, cunoscut fiind faptul că inhalarea de fum reprezintă cea mai frecventă cauză de deces sau vătămare gravă în incendii.

De asemenea, vata minerală oferă durabilitate, iar produsele din acest material au o durată de viaţă egală cu durata de viaţă a construcţiei; beneficiază de o stabilitate dimensională, iar variaţiile de temperatură nu modifică dimensiunile produselor din vată minerală, protejând în acest fel construcţia de producerea tensiunilor.

Un alt avantaj care trebuie menţionat este izolarea fonică, ce oferă o protecţie fonică net superioară, atât în cazul zgomotului aerian (ex: în soluţii de tip termosistem sau terasă), cât şi în cazul zgomotului de impact (ex: soluţii de tip dală flotantă).

Se ştie foarte bine că polistirenul este un material de izolaţie mai ieftin, fiind soluţia preferată de mulţi pentru izolaţie termică şi pentru faţade. Însă, prin natura materialelor folosite în procesul de producţie, acesta nu poate fi prietenos cu mediul în aceeaşi măsură ca celelalte materiale înscrise pe lista programului Casă Verde Plus, iar riscul de afectare în caz de dezastre, atât a locuitorilor, cât şi a imobilelor, este mai ridicat decât în cazul vatei minerale.

Reporter: Aţi avut discuţii în ultimele zile cu reprezentanţii Ministerului? Care au fost concluziile?

Constantin Hariton: Nu am avut până acum nicio întâlnire cu reprezentanţii Ministerului, dar, după cum am menţionat deja, am transmis acestuia o scrisoare cuprinzând o serie de observaţii şi propuneri care să permită îmbunătăţirea programului Casa Verde Plus şi criterii mai corecte, obiective, de evaluare a contribuţiei unui material izolator termic la obţinerea certificatului de clasă energetică A sau a clasificării unei locuinţe în clădire de tip nZEB.

Reporter: Mulţumesc!