DEŞI PATRU ŢĂRI AU VOTAT ÎMPOTRIVĂ, UE A APROBAT COTELE OBLIGATORII DE REFUGIAŢI CE sancţionează 19 state, inclusiv România, pentru aplicarea incorectă a regulilor privind azilul

Actualizare 23:28 Hollande: "Cei care nu respectă valorile UE trebuie să se gândească dacă mai rămân în blocul comunitar"

Preşedintele francez Francois Hollande a declarat azi, referindu-se la poziţia Ungariei în criza refugiaţilor, că acele state care nu respectă valorile şi principiile Uniunii Europene trebuie să îşi pună problema dacă mai rămân în blocul comunitar, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.

"Europa este un ansamblu de valori, de principii. Cei care nu doresc să respecte aceste principii trebuie să îşi pună problema (continuării) prezenţei lor în Uniunea Europeană", a spus şeful statului francez la sosirea la Consiliul European extraordinar dedicat crizei refugiaţilor.

Aflat anterior într-o vizită la Londra, la o întrebare legată de posibilitatea sancţionării statelor care nu ar aplica această decizie, Hollande a răspuns, potrivit AFP, că în Europa există reguli, iar ţările care nu le respectă se vor pune în situaţii în care "ceea ce primesc din partea Europei nu va mai veni".

(A.C.)

-----------------

Actualizare

Comisia Europeană (CE) a declanşat azi 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state membre UE, inclusiv a României, care au implementat incorect regulile blocului comunitar privind azilul, informează un comunicat al CE.

Comisia a transmis scrisori de notificare formală unui număr de 18 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile naţionale luate pentru a transpune deplin Directiva revizuită privind procedurile de azil. Cele 18 state sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

Această directivă stabileşte procedurile pentru acordarea şi retragerea protecţiei internaţionale şi fixează reguli mai clare privind procedura de depunere a cererii de azil.

De asemenea, Comisia a trimis scrisori de notificare formală unui număr de 19 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune deplin Directiva privind condiţiile de recepţie, care stabileşte standarde minime pentru primirea celor care solicită protecţie internaţională. Cele 19 state sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

În plus, CE a transmis avize motivate Bulgariei şi Spaniei, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune în legislaţie Directiva privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cetăţenii ţărilor terţe care solicită protecţie internaţională.

Comisia transmite de asemenea o a doua scrisoare de notificare formală Greciei, pentru încălcarea anumitor prevederi ale Directivei privind condiţiile de recepţie şi ale Directivei privind procedurile de azil, care vizează deficienţe grave în sistemul grec de azil.

• Slovacia anunţă că va contesta în justiţie decizia distribuirii azilanţilor, după ce Praga a renunţat

Slovacia a anunţat azi că urmează să conteste la Curtea de Justiţie de la Luxemburg decizia distribuirii celor 120.000 de azilanţi, după ce Cehia a anunţat că a renunţat, transmite AP.

Premierul slovac Robert Fico a declarat că, în afară de depunerea unei plângeri la Curtea de Justiţie de la Luxemburg - cea mai înaltă jurisdicţie europeană în materie de dreptul Uniunii Europene şi care face parte din Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) - împotriva deciziei miniştrilor de Interne UE cu privire la distribuirea celor 120.000 de solicitanţi de azil, Bratislava nu este pregătită să accepte planul de împărţire a poverii migranţilor în întreaga Uniune.

"Noi nu vom implementa această decizie, deoarece noi credem că nu va funcţiona", a declarat Fico azi pentru presă, înaintea unei reuniuni a liderilor UE la Bruxelles.

Slovacia se opune acestui plan alături de Cehia, România şi Ungaria.

Fico denunţă sistemul cotelor ca "iraţional". Slovacia "nu este pregătită să-l respecte. L-am respins întotdeauna ca lipsit de sens", subliniază el.

În schimb, premierul ceh Bohuslav Sobotka, care s-a opus sistemului de cote în vederea distribuirii celor 120.000 de azilanţi între statele membre UE, a anunţat anterior, tot astăzi, că nu va întreprinde nicio acţiune în justiţie împotriva planului.

"Chiar dacă nu-mi place folosirea cotelor, nu sunt de acord cu ele şi am votat împotriva lor, este necesar ca Europa să nu se destrame din cauza soluţionării crizei migranţilor", a declarat Sobotka, citat într-un e-mail, potrivit AP.

"De aceea, nu vreau să escaladez tensiunile cu acţiuni în justiţie. Ne aşteaptă multe bătălii cu privire la o abordare realistă a crizei migranţilor şi avem nevoie ca partenerii noştri din Europa să ne asculte argumentele", adaugă el în acest mesaj.

• Iohannis: "Numărul de refugiaţi care revin României nu este mare, poate fi uşor de gestionat"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, azi, că "în realitate" numărul de refugiaţi care ar reveni României, conform deciziei JAI, nu este mare şi "poate fi uşor de gestionat", el susţinând că problema nu este legată de numărul imigranţilor, ci de principiul de impunere a unor cote obligatorii.

"Numărul de refugiaţi în realitate nu este mare, poate fi uşor de gestionat de către România", a declarat şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Cotroceni înainte de plecarea la Bruxelles, la summitul Consiliului European.

Iohannis a mai spus că aceşti refugiaţi "nu trebuie primiţi în următoarele săptămâni, ci, cel mai probabil, într-un an".

"Problema poate fi gestionată uşor de România. Poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluţie", a mai spus Iohannis, apreciind că "Guvernul poate găsi căile cele mai bune nu doar pentru primirea şi amprentarea imigranţilor, ci şi pentru a face demersuri de integrare a lor".

Preşedintele a subliniat că problema nu este reprezentată de numărul de refugiaţi care revin României, ci de faptul că au fost impuse cote obligatorii, deşi România susţine participarea voluntară.

"Nu e complicată gestionarea imigranţilor, pricipiul este complicat, pentru că noi am vrut să participăm voluntar. Se pun în discuţie principiile după care lucrează Comisia Europeană", a adăugat Klaus Iohannis.

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele a spus că regretă că decizia JAI prin care României i-au fost alocaţi alţi 2.475 de refugiaţi nu a fost luată prin consens, în baza unor negocieri, ci prin vot majoritar, el precizând că această decizie a JAI nu va putea fi schimbată în CE.

"Regretăm şi eu regret că aceste decizii în loc sa fie luate prin consens, în baza unor negocieri, s-au luat prin vot majoritar. Nu cred că împărţirea cotelor obligatorii prin vot rezolvă acestă problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori foarte importanţi", a declarat Iohannis, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.

El a mai spus că ministrul de Interne a participat la JAI "cu un mandat perfect, de la Guvern, întărit de decizia CSAT".

Iohannis a mai spus că decizia luată ieri seară în JAI nu va mai fi discutată şi "revotată" în şedinţa de astăzi a Consiliului European de la Bruxelles, la care va participa şi el.

"Această decizie a JAI nu va fi discutată astăzi în Consiliul European, nu are nevoie de o revotare în Consiliul European. Înţeleg că sunt ţări care doresc să o conteste. Vom aştepta rezultatul", a adăugat Iohannis.

(A.C.)

----------------

Actualizare 10:51 Ponta: "Am fost în minoritate şi votul a decis altceva"

• Numărul de imigranţi redistribuiţi din Grecia şi Italia până în prezent ţării noastre este de 4.837

Premierul Victor Ponta a spus că, la Consiliul JAI pe tema migraţiei de ieri, vicepremierul Gabriel Oprea şi-a îndeplinit "foarte corect şi normal" mandatul, "însă am fost în minoritate şi votul a decis altceva", el arătând totodată că la Consiliul European, care are loc azi, pot apărea schimbări, potrivit surselor din presă.

Premierul a apreciat, ieri seară, într-o intervenţie telefonică la România TV, că ministrul de Interne şi-a îndeplinit "foarte corect şi normal mandatul pe care-l avea chiar din cadrul CSAT".

"Însă am fost în minoritate şi votul a decis altceva. Mai mult de atât nu aş vrea să comentez, pentru că mâine (astăzi - n.r.) domnul Iohannis merge la Consiliul European şi poate schimba domnia sa ceva acolo", a mai spus el.

Întrebat dacă la Consiliul European decizia JAI mai poate primi amendamente, Victor Ponta a arătat: "Consiliul European e cel care ia deciziie cele mai mari, că acolo sunt şefii de guvern, plus domnul Iohannis şi cu preşedintele Franţei, restul sunt prim-miniştri acolo. Sigur că mâine Consiliul European poate să schimbe tot sau în parte decizia de astăzi. Eu sper că se mai pot negocia anumite lucruri. Putem să discutăm după ce mâine seară (în această seară, n.r.) domnul Iohannis va spune ce s-a decis la Consiliul European".

Solicitat să precizeze dacă România are bani pentru cota de refugiaţi pe care ar trebui să o primească, premierul a spus că nu este o problemă de bani, el menţionând că "problema se pune legat de capacitatea noastră logistică şi de capacitatea de a-i integra în societate".

"Nu cred că ideea este să luăm nişte oameni şi să-i ţinem undeva închişi, că nu aşa se face. Ideea este de a încerca să le oferi un mod de viaţă până când se pot întoarce în ţara lor. Ceea ce astăzi, când vorbim, nu avem o asemenea experienţă, adică nu suntem America sau Franţa, care să fi avut o experienţă de populaţii importante de integrat, în România, dimpotrivă", a mai spus Ponta.

România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat ieri seară de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.

Consiliul UE a aprobat distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.

României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

Potrivit deciziei luate ieri seară, Franţa va primi 3.064 de imigranţi din Italia şi 9.898 din Grecia, în timp ce Germania 4.027 din Italia şi 13.009 din Grecia. Ungariei i-ar reveni 306 refugiaţi din Italia şi 988 din Grecia.

MAI precizează, într-un comunicat emis tot aseară, că, la Consiliul extraordinar JAI, vicepremierul Gabriel Oprea a votat împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziţia de principiu conform căreia România nu susţine relocarea de refugiaţi pe baze obligatorii.

(A.C.)

--------------

• Am fugit de Moscova şi am dat de Berlin

• Germania cere compensaţii financiare din partea ţărilor care refuză cotele de imigranţi

• Ministrul ceh de Interne: "Vom realiza în curând că Împăratul nu mai are haine. Bunul simţ s-a pierdut astăzi"

Deşi patru ţări membre UE - România, Republica Cehă, Ungaria, şi Slovacia - au votat împotrivă, UE a aprobat totuşi cotele obligatorii de imigranţi şi refugiaţi. Decizia nu s-a mai adoptat consensual. Majoritatea s-a impus, ilustrând felul în care arată astăzi democraţia europeană.

În prezent Europa aplică principiul centralismului democratic, aşa cum o făcea Moscova; ai dreptul să votezi, dar nu contează dacă te împotriveşti.

Aşa am dat de Berlin.

Miniştrii de interne şi justiţie ai Uniunii Europene au aprobat ieri, cu largă majoritate, potrivit preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE pe Twitter, sistemul de cote obligatorii de refugiaţi pentru ţările membre, în pofida opoziţiei mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Propunerea constă în relocarea a 120.000 de imigranţi şi refugiaţi în cele 28 de state membre UE cu scopul limitării presiunii de pe anumite ţări, cum ar fi Germania.

Cele patru ţări care s-au opus planului au fost depăşite în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii, potrivit EUObserver. Ministrul de Interne al Cehiei a criticat atitudinea Poloniei.

În analizarea propunerilor făcute de Comisia Europeană sau de Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Consiliul UE ia decizii pe baza "dublei majorităţi calificate" - 55% din statele membre UE (16 din 28), reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE. Astfel, minoritatea care poate bloca decizia trebuie să fie de cel puţin patru state reprezentând peste 35% din populaţia UE, conform ştiripesurse.ro.

Corespondentul BBC Chris Morris a spus că este foarte neobişnuit ca o chestiune precum cotele obligatorii de refugiaţi - care implică suveranitate naţională - să fie decisă cu un vot majoritar, în loc de o decizie unanimă.

Vădit nemulţumit de aprobarea cotelor, ministrul ceh de interne Milan Chovanec a declarat pe Twitter: "Vom realiza în curând că Împăratul nu mai are haine. Bunul simţ s-a pierdut astăzi".

Înaintea aprobării sistemului, Cehia anunţase că îşi menţine poziţia de a respinge orice sistem de cote obligatorii de redistribuire a solicitanţilor de azil între statele membre ale Uniunii Europene. "Vom respinge cu fermitate orice tentativă de introducere a unui mecanism permanent de redistribuire de refugiaţi", spusese premierul ceh Bohuslav Sobotka, adăugând că respinge folosirea unui sistem de cote în orice mecanism temporar.

"Criza migranţilor ar putea pune în pericol chiar existenţa Uniunii Europene, dacă nu se găseşte o soluţie pe termen lung", a spus, la rândul său, Miro Cerar, premier al Sloveniei.

Un summit extraordinar al Uniunii Europene, dedicat crizei refugiaţilor, va fi organizat astăzi, tot la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel propune o reformă a zonei Schengen astfel încât toate statele membre ale acestui spaţiu să contribuie la securizarea frontierei externe şi susţine propunerea ca ţările ce nu acceptă să primească imigranţi în baza unor cote obligatorii să plătească 6.500 de euro pentru fiecare imigrant refuzat.