DEZBATEREA CODULUI FISCAL În calitate de gazdă, BNR a avut moderatorul şi şase vorbitori

Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) nu au reuşit să păstreze aparenţa că au doar calitatea de gazdă la dezbaterea de ieri pe Codul Fiscal, aşa cum anunţase, în debutul evenimentului, purtătorul de cuvânt al instituţiei Dan Suciu, care a precizat, ca să nu încapă îndoială, că BNR nu este prezentă la eveniment ca să transmită un mesaj anume.

Nu mai puţin de şase oficiali de cel mai înalt rang din cadrul BNR au luat cuvântul, din sală, şi, în discursuri extinse, au transmis, clar, că Legea Codului fiscal, sau cel puţin anumite măsuri prevăzute în textul acesteia, nu trebuie să treacă, din nou, de Parlament.

Deşi speakerii dezbaterii au fost Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, Dan Manolescu, secretar de stat în MFP şi Radu Crăciun, preşedintele AAFBR - moderatorul fiind Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR -, din sală au luat cuvântul Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea - viceguvernatori BNR, Daniel Dăianu - membru în Consiliul de Administraţie BNR, Eugen Rădulescu - preşedintele Direcţiei de Stabilitate Financiară BNR, Adrian Vasilescu - consultant de strategie BNR şi Valentin Lazea - economist şef BNR.

O parte dintre speakerii din sală ai BNR au subliniat că vorbesc în nume personal, probabil tot pentru a salva aparenţa că Banca Naţională este simplă gazdă a evenimentului.

Este posibil ca, din acelaşi motiv, în invitaţia la dezbatere, transmisă zilele trecute, era precizat că manifestarea este "organizată la iniţiativa Consiliului Fiscal", deci nu de BNR.

Însă, Adrian Vasilescu, fost consilier al Guvernatorului BNR, a spulberat toată "regia", cu afirmaţia cu care şi-a deschis discursul: "Banca Naţională a ţinut să adune la aceeaşi masă cele trei părţi - Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Consiliul Fiscal şi Asociaţia Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR)".

Deci, Banca Naţională a avut iniţiativa, potrivit domnului Vasilescu, şi nu Consiliul Fiscal. Nici nu se prinsese cineva.

Continuând mesajul voalat de zilele trecute al Guvernatorului Mugur Isărescu - care să fie, oare, motivul absenţei sale de la evenimentul de ieri? -, reprezentanţii BNR s-au exprimat vehement împotriva Codului Fiscal, afirmând, printre altele, că reducerea accizelor şi TVA este nesustenabilă, că legea este prea lungă şi neinteligibilă, că România face tot ce-i stă în putinţă ca să se alinieze ţărilor indisciplinate etc.

Ionuţ Dumitru a concluzionat într-un mod cât se poate de explicit: "Riscând să trivializez formularea, subliniez că nu vorbim despre «dacă vrem sau dacă nu vrem relaxare fiscală». Problema este «dacă încape sau dacă nu încape». Nu încape!".

• Dumitru: "Reducerea TVA va fi de 8 puncte procentuale, nu de 5"

Ionuţ Dumitru şi-a exprimat rezervele faţă de aprobarea Codului Fiscal în forma în care a fost retrimisă de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament, subliniind că vorbim despre o posibilă "bunăstare pe termen scurt, care nu este susţinută de o bunăstare pe termen lung": "Sacrificăm o creştere pe termen lung pentru o reducere pe termen scurt".

De altfel, Consiliul Fiscal a dat aviz negativ textului de lege, arătând că implementarea noilor prevederi este de natură să antreneze o deviaţie permanentă şi de proporţii de la obiectivele ce decurg din tratatele europene şi din legislaţia naţională.

Printre altele, Ionuţ Dumitru a atras atenţia că TVA ar urma să fie redusă cu 8 puncte procentuale, nu cu 5, întrucât, având în vedere scăderea acestei taxe la alimente la 9%, cota medie a TVA ar ajunge la 14%, nu la 19%, aşa cum era înainte de reducerea din 2010.

Ionuţ Dumitru a explicat: "Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: «de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză?» Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut, în 2010, la 24% cota standard, cota medie a ajuns la 22%. Când TVA la pâine şi produsele de panificaţie a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente şi alte produse, s-a ajuns la o cotă medie de 16%, sub nivelul pre-criză. Dacă vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adică, de fapt, noi avem o scădere de la 22%, cât a fost maximul, la 14%, adică de 8 puncte procentuale. Arătaţi-mi o ţară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt de timp!".

Domnia sa opinează că, practic, noi trecem de la o extremă la cealaltă, dozajul pachetului de stimulare fiscală fiind mult prea agresiv.

"Nu trebuie ignorat că, pe lângă pachetul de Cod fiscal, avem şi alte măsuri, care nu pot fi privite în izolare. Adică ai şi creştere de cheltuieli, care este una masivă în anumite zone, şi ai şi reducere foarte mare de venituri bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa a atras atenţia că există riscul ca România să pice din nou în capcana prociclicităţii politicii fiscale, respectiv să apese pe acceleraţie în momentul în care economia deja turează, lucru pe care economia l-a făcut şi în trecut şi care este o greşeală ce nu mai trebuie repetată.

Ionuţ Dumitru a punctat că datoria noastră publică nu mai este mică, ajungând la 40% din PIB faţă de 12% cu cât a intrat în criză, menţionând că în cadrul următoarei recesiuni datoria publică va creşte foarte mult.

Menţionând că majorările de salarii ne vor duce într-o zonă destul de periculoasă, şeful Consiliului Fiscal a atras atenţia că ţinta deficitului structural se îndepărtează de obiectivul pe termen mediu (MTO), în timp ce toate celelalte ţări se află pe o traiectorie de convergenţă.

"Când ai o deviaţie de la 1% (n.r. deficit structural) spre 5,6%, toţi de penalizează, ieşi din decor faţă de celalalte ţări care se încadrează în MTO. Dacă se fac cheltuieli cu salariile şi cu armata suntem de departe ţara cu deficitul structural cel mai mare la nivel european", a mai spus Ionuţ Dumitru.

Domnia sa a precizat că problema cea mai mare a ţării noastre este reprezentată de investiţiile publice, care au scăzut la minimul ultimilor nouă ani, ajungând la 4,3% din PIB.

"Călcâiul lui Ahile al României este infrastructura, la care se adaugă educaţia şi sănătatea", a conchis domnul Dumitru.

Subliniind că doar câteva puncte din Codul fiscal sunt criticate şi criticabile, Dan Manolescu a remarcat că Legea Codului fiscal a devenit în sine un instrument acut de dispută.

Reprezentantul MFP spune că, în ansamblu, Codul fiscal poate fi implementat, menţionând că zona care necesită atenţie este reprezentată de cheltuieli.

Radu Crăciun este de părere că "intrăm într-o zodie a crizelor perpetue care vor avea surse diferite" şi avertizează că "nu trebuie să subestimăm zodia crizelor cel puţin pe un deceniu de aici înainte".

Avocatul Gabriel Biriş subliniază că România este una dintre puţinele ţări care nu au un plafon adecvat al contribuţiilor sociale. "Am intrat într-un sevraj al reducerii taxelor, în loc să plafonăm în jos cota de plată a contribuţiilor", susţine domnia sa, precizând că există pericolul să ne uităm doar la partea cantitativă şi nu şi la zona calitativă a lucrurilor. Gabriel Biriş aminteşte că, până în prezent, am avut o avalanţă de creşteri de taxe şi că se vorbeşte foarte puţin de reducerea evaziunii.