DEZBATERILE ASUPRA NOII STRATEGII ENERGETICE ONG-urile cer ca independenţa noastră energetică să nu se axeze pe gazele de şist

Proiectul noii strategii energetice a ţării noastre, lansat în dezbatere publică în decembrie, a fost realizat fără consultarea organizaţiilor non-guvernamentale şi încearcă să manipuleze opinia publică privind resursele neconvenţionale, ne-a declarat, ieri, activistul George Epurescu, preşedintele Asociaţiei "România fără ei".

Domnia sa ne-a precizat: "Această strategie nu este realistă, ci reprezintă doar un document care să salveze imaginea Guvernului. Strategia Energetică încearcă să convingă oamenii că avem nevoie de aceste explorări sălbatice ale gazelor de şist, cu consecinţe destul de grave".

La rândul său, Alexandru Riza, manager de campanii al Greenpeace România, ne-a spus că independenţa energetică amintită în document nu poate fi bazată pe resursele nesigure, precum gazele de şist, întrucât nu avem date certe cu privire la existenţa acestor resurse în subsolul ţării noastre.

"Amintim că premierul Victor Ponta a spus că «se pare că nu avem gaze de şist», iar compania americană Chevron încă nu a prezentat informaţii referitoare la resursele de la Pungeşti, din judeţul Vaslui", ne-a precizat domnul Riza, subliniind: "Perioada de consultare pentru strategia energetică, încheiată pe 10 ianuarie 2015, a fost foarte scurtă, ţinând cont că documentul a fost publicat pe 5 decembrie anul trecut şi am avut şi perioada sărbătorilor de iarnă".

Reprezentantul Greenpeace apreciază că ţara noastră ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea energiilor regenerabile şi pe îmbunătăţirea eficienţei energetice, pentru că sursele convenţionale de energie (petrol, gaze) presupun costuri mari de extracţie.

"Sper ca Ministerul Energiei să adune cât mai multe feedback-uri privind această strategie, după care să completeze documentul, astfel încât să avem un program de măsuri concrete care să ajute la dezvoltarea sectorului energetic din ţara noastră", a conchis Alexandru Riza.

În plus, activistul Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", ne-a declarat că Strategia Energetică Naţională este o colecţie de date bine-venite, dar că documentul nu prea are un aer specific unei strategii, deoarece îi lipsesc estimările de necesar de energie sau scenariile privind evoluţia sectorului: "Strategia ar fi trebuit să cuprindă o serie de optimizări ale investiţiilor pentru satisfacerea necesarului de energie".

Domnia sa susţine că ţara noastră trebuie să urmeze exemplul Germaniei, care a elaborat o strategie prin care instituţiile abilitate au căzut de acord să nu exploreze sau să exploateze resursele neconvenţionale (n.r. gazele de şist) până când nu este stabilit un cadru legislativ clar în sensul utilizării acestor resurse.

• Greenpeace: "Costurile reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea să depăşească beneficiile pentru stat"

Pe de altă parte, activiştii Greenpeace au transmis Ministerului Energiei că procesul de retehnologizare a reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă este extrem de costisitor şi considerat nerentabil.

Aceştia au adăugat: "Cu privire la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, considerăm necesar să fie aduse la cunoştinţă şi riscurile asupra securităţii energetice pe care le-ar presupune concentrarea a aproape 40% din producţia naţională de electricitate într-un singur loc. Nu trebuie ignorate nici incertitudinile destul de mari cu privire la oportunitatea proiectului de construire a reactoarelor 3 şi 4, deoarece costurile uriaşe de realizare riscă să depăşească beneficiile pentru stat".

Investiţiile necesare în sectorul nostru energetic pentru perioada 2015-2035 sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit Strategiei Energetice Naţionale, care a fost lansată în dezbatere publică de fostul Departament pentru energie condus de Răzvan Nicolescu.

"Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor 80 de potenţiale bariere în atragerea investitorilor", conform documentului menţionat, care mai arată că transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţa energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor 79 existente.

Conform strategiei, unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă sunt considerate obiective investiţionale strategice, la fel ca dezvoltarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lapuşteşti.