Din nou sub lupa FMI

• Cursul se apropie cu paşi repezi de 4,3 lei/euro

Delegaţia FMI îşi începe, astăzi, o nouă vizită de evaluare a performanţelor Guvernului pentru a stabili dacă suntem în conformitate cu prevederile din acordul actual de finanţare.

Unul dintre punctele principale de pe lista de acţiuni a delegaţiei este şi analizarea schiţei bugetului pentru anul viitor, care a fost recent finalizată de Ministerul de Finanţe.

Conform proiectului de buget, contribuţiile sociale vor fi menţinute la nivelul actual, Guvernul mizând pe încasări mai mari la bugetul de stat din TVA, accize şi impozit pe venit şi profit.

Analiştii avertizează că această vizită ne-ar putea majora prima de risc aplicată de investitori, pentru că ţara noastră este din ce în ce mai dependentă de banii de la Fond.

"România este foarte dependentă pe termen scurt de fondurile furnizate de FMI. Acest lucru este cât se poate de sigur pentru că în două dintre cazurile precedente finanţarea FMI a fost suspendată şi, în ambele situaţii, am asistat la corecţii bruşte ale cursului EUR/RON şi ale preţurilor CDS-urilor", spune Christian Blaabjerg, Chief Equity Strategist Saxo Bank.

Acesta consideră că, având în vedere agitaţia de pe scena politică de la sfârşitul anului trecut şi simplul fapt că obligaţiunile guvernamentale pe 10 ani se tranzacţionează la un randament de 7%, de această dată este timpul să se prezinte rezultate politice.

"Până în prezent, actualul Guvern pare să urmeze planul, însă nu putem să nu remarcăm că acest lucru nu-i este tocmai profitabil în termeni de popularitate. Investitorii vor cere o cu totul altă primă de risc decât cea aplicată în prezent pentru a investi în România. Acest lucru va conduce la înrăutăţirea situaţiei economice din România", a conchis Christian Blaabjerg.

Suspiciunile strategului de la Saxo Bank au fost confirmate ieri de evoluţia leului, care a continuat să se deprecieze, cursul fiind la numai câţiva bani distanţă de pragul de 4,3 lei/euro.

Pe piaţa interbancară, cursul a depăşit nivelul de 4,3 lei/euro, tranzacţiile cu moneda europeană desfăşurându-se, ieri, la un curs de 4,2922-4,3015 lei/euro.

Analiştii din cadrul "Economist Intelligence Unit" (EIU) se aşteaptă ca Executivul din ţara noastră să negocieze un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, cel mai probabil sub forma unui acord de tip "precautionary". "România va continua să solicite finanţare externă, pentru a acoperi deficitul de cont curent, iar un nou acord cu FMI ar da credibilitate programului economic al guvernului şi ar contribui, astfel, la reducerea costurilor de împrumut, chiar dacă fondurile nu vor fi trase", potrivit acestora.

În ceea ce priveşte acordul existent, care se va încheia anul următor, în martie, România pare că şi-a îndeplinit condiţiile din acord, spun analiştii, iar în ciuda incertitudinii cu privire la adoptarea legii pensiilor, atât FMI cât şi UE au aprobat eliberarea tranşelor din luna septembrie.

• Economiştii EIU văd o micşorarea deficitului bugetar la 2,4% din PIB, abia în 2013

Economist Intelligence Unit se aşteaptă ca bugetul general consolidat să înregis-treze deficite mai mari decât ţintele propuse pentru anii următori, până la 0,2 - 0,3 puncte procentuale, în 2011- 2012, dar se aşteaptă ca deficitul să scadă la 2,4% din PIB, în 2013, şi 2,1% din PIB, în 2014, ajutat de creşterea finanţării de la bugetul UE. Analiştii sunt îngrijoraţi de faptul că, pe termen lung, recesiunea conduce angajaţii spre economia gri şi ocuparea forţei de muncă de familie, cazuri în care colectarea impozitelor este mai slabă, tendinţă care poate fi greu de inversat dacă economia se va redresa. Aceştia atrag, însă, din nou semnale cu privire la infectarea portofoliilor băncilor cu tot mai multe credite neperformante. "Cele mai multe bănci româ-neşti sunt parţial străine şi au imprumutat masiv de la băncile mamă, în ultimii ani, pentru a finanţa extinderea portofoliilor de creditare din România. Deşi două treimi din aceste credite au o scadenţă mai mare de un an, o proporţie semnificativă au o maturitate de doi ani", spun analiştii.

În 2009, creditele neperformante au început să crească, iar la finele anului trecut rata riscului de credit (cota de expunere la împrumuturi clasificate ca "îndoielnic" sau "pierdere" ca procent din total credite) a fost de 15,3% până la 11,8% în iunie şi 6,5% în decembrie 2008.

Şi analiştii locali au confirmat în aceas-tă săptămână, că vârful creditelor neperformante va fi atins la finele acestui an, când acestea sunt aşteptate să atingă 20% din volumul total al creditelor.