DIN PUNCT DE VEDERE MACROECONOMIC Jeffrey Franks: România este într-o formă excelentă

Reporter: Consideraţi că posibile alegeri anticipate pot să afecteze calendarul de implementare a măsurilor de reformă de către Guvern?

Jeffrey Franks: Nu mă aştept la schimbări radicale. Pot să apară, însă, modificări ale termenelor de implementare, pentru că alegerile pot să amâ-ne aceste termene. Nu este, însă, o chestiune semnificativă, deoarece în ţările democratice au loc alegeri şi trebuie să avem în vedere acest aspect.

Reporter: Cum apreciaţi progresul făcut de către ţara noastră de la vizita precedentă pe care aţi efectuat-o?

Jeffrey Franks: În privinţa politicilor fiscale şi monetare, ţara este într-o formă excelentă. Ţintele au fost atinse, inflaţia este scăzută, iar bugetul pentru acest an pare să fie pe drumul cel bun. Creşterea economică a fost peste aşteptări anul trecut, iar pentru acest an va fi scăzută, dar urmează să se situeze peste media europeană. Deci, în zona macroeconomică, avem parte de veşti foarte bune.

În privinţa aspectelor structurale, în schimb, veştile sunt mixte. În unele domenii s-au realizat progrese, în timp ce în altele, reforma stagnează şi trebuie împinsă cu mai mult entuziasm.

Reporter: Care sunt domeniile unde reforma întârzie?

Jeffrey Franks: Dacă ne uităm la calendarul iniţial de privatizare de pachete minoritare sau majoritare ale companiilor deţinute de către stat, lucrurile nu s-au mişcat pe atât de repede pe cât ne-am fi dorit. Situaţia este valabilă şi în ceea ce priveşte cadrul de reglementare în sectorul energetic, precum şi restructurarea companiilor de stat.

În sectorul sanitar au fost adoptate măsuri individuale de îmbunătăţire a funcţionării acestuia însă reforma comprehensivă merge mai încet decât anticipasem. Am căzut de acord cu Guvernul asupra faptului că are nevoie de mai mult timp să pregătească şi să supună dezbaterii proiectul de reformă, pentru a obţine sprijinul publicului.

Reporter: Cum poate modificarea componenţei guvernului să afecteze procesul de privatizare a companiilor de stat, având în vedere că în componenţa conducerii acestora sau a comisiilor de supraveghere a procesului de privatizare se află înalţi demnitari de stat?

Jeffrey Franks: Una dintre reformele solicitate vizează profesionalizarea conducerii companiilor de stat. Trebuie să înlocuim persoanele numite pe criterii politice cu oameni care sunt bine pregătiţi şi pot să urmărească interesul public în aceste companii. Noua lege a guvernanţei corporative elaborată de către Minis-terul Justiţiei urmăreşte să îmbunătăţească modul în care aceste companii sunt conduse. Sprijinim legea, însă trebuie să ţinem cont că durează până când aceasta va începe să aibă efecte vizibile.

Reporter: Profesionalizarea conducerii companiilor de stat ar face irelevante pentru acestea schimbările care au loc la nivel politic?

Jeffrey Franks: Acesta ar fi scopul final. Companiile de stat trebuie să fie conduse în mod responsabil şi profitabil indiferent de ce partid politic se află la putere. Nu ar trebui să existe modificări la nivelul conducerii acestor companii în funcţie de ce partid preia conducerea ţării.

Reporter: Cum urmează să fie afectată ţara noastră de un posibil faliment al Greciei şi o eventuală recesiune în zona euro, având în vedere că unul dintre motoarele creşterii economice de anul trecut l-au reprezentat exporturile, iar zona euro reprezintă principala piaţă de export a ţării noastre?

Jeffrey Franks: Nu doresc să fac speculaţii cu privire la un posibil faliment. Însă vreau să sub-liniez că noi, cei de la FMI, previzionăm deja o recesiune în zona euro. Consider că a început deja. Aşadar, estimările noastre pentru creşterea economică pe acest an a României, de 1,5-2%, ia în calcul situaţia dificilă din Europa. În eventualitatea unei crize majore, creşterea poate să fie şi mai redusă. Riscuri există şi de aceea doresc să creăm zone tampon, la nivelul Guvernului, al Băncii Naţionale a României (BNR), al sectorului financiar, pentru ca România să fie cât mai pregătită posibil pentru astfel de şocuri.

Reporter: Cât de pregătit este sectorul bancar din ţara noas-tră să facă faţă unor şocuri externe de amploare?

Jeffrey Franks: Sectorul bancar din România prezintă o serie de avantaje. Are un grad ridicat al capitalizării, mult peste nivelul cerinţelor minime de capital. Are un grad bun de lichiditate. Un al treilea avantaj constă în existenţa unei autorităţi de supraveghere puternică, în BNR.

Pe de altă parte, creditele neperformante se află la un nivel ridicat, afectând profitabilitatea sectorului. În plus, există bănci din alte state europene care pot să fie vulnerabile (n.r. la situaţia la nivel continental) şi de aceea este important să aveţi zone tampon puternice, ca sa puteţi să faceţi faţă şocurilor.

Reporter: Cum va resimţi sectorul bancar de la noi eventuale turbulenţe majore în Grecia, având în vedere expunerea băncilor de acolo pe ţara noastră?

Jeffrey Franks: În cazul unei crize a sectorului financiar la nivel european, România ar urma să fie afectată, având în vedere că majoritatea băncilor din România sunt deţinute de bănci din alte ţări europene. Însă cu cât aveţi mai multă lichiditate, cu atât puteţi să treceţi mai uşor peste aceste şocuri. Trebuie să ţinem cont că România este un loc atractiv pentru bănci. Gradul de penetrare a serviciilor financiar-bancare este redus faţă de alte ţări. Totodată, este o ţară unde băncile, în mod tradiţional, au reuşit să realizeze profituri apreciabile, chiar dacă în ultimii ani sectorul bancar de aici nu a mai înregistrat profit. Băncile au, însă, strategii pe terme lung, iar perspectivele pe termen lung ale României arată bine. Consider, aşadar, că băncile mamă vor face tot posibilul să protejeze valoarea investiţiilor realizate în România.

Reporter: Consideraţi că este loc pentru o majorare a salariilor şi a pensiilor în acest an?

Jeffrey Franks: În opinia noas-tră, este prea devreme să dăm un verdict în acest sens. Este prematur să speculăm dacă vor exista sau nu bani pentru eventuale majorări, având în vedere că ne aflăm în februarie şi abia avem o parte din datele financiare corespunzătoare lunii ianuarie. Trebuie să mai aşteptăm câteva luni pentru a vedea dacă există loc în buget pentru astfel de măsuri.

Reporter: Comisia Europeană a exprimat îngrijorări în privinţa Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), din cauză că acesta este situat, oarecum, în afara proiectului de buget. Care este opinia dumneavoastră în privinţa aces-tui aspect? Există riscul să ajungem să avem noi proiecte nefinalizate de infrastructură?

Jeffrey Franks: Este cu siguranţă un risc pe care dorim să îl evităm. Nu avem obiecţii cu privire la calitatea proiectelor incluse în PNDI. Din câte ştim, se referă la aspecte foarte rezonabile, precum drumuri, sisteme de canalizare şi de alimentare cu apă.

Însă opinia noastră este că proiectele de investiţii trebuie incluse în buget şi prioritizate cu celelalte astfel de proiecte, iar banii necesari să fie luaţi de acolo. Nu creaţi un program care este în afara bugetului! Problema noastră cu PNDI nu se referă la proiectele pe care autorităţile doresc să cheltuiască bani, ci la modul în care programul este realizat.

Reporter: În ce fază se află Guvernul în privinţa includerii în buget a PNDI?

Jeffrey Franks: Pentru acest an, am fost de acord să îl includem în ţinta FMI, ca să nu scape de sub control. De asemenea, am solicitat Guvernului să pună o ţintă asupra sa şi pentrul anul viitor. Însă, pe termen lung, soluţia nu constă în atribuirea unei ţinte separate, ci includerea în buget, ca să fie alături de celelalte cheltuieli, iar Guvernul să poată să prioritizeze.

Reporter: În privinţa limitării acordării de noi credite de către subsidiarele băncilor austriece din ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE), aţi vorbit, alături de reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, despre importanţa adoptării unor măsuri care să fie rezultatul unor colaborări ale tuturor părţilor implicate. După cum ştiţi, în primă fază decizia Băncii Naţionale a Austriei a fost luată în mod unilateral, ceea ce a provocat reacţii în rândul autorităţilor din ţările ECE. Care este opinia dumneavoastră referitoare la evoluţia ulterioa-ră a evenimentelor?

Jeffrey Franks: Banca Naţională a Austriei a avut o întrevedere cu reprezentanţii autorităţilor de supraveghere din ţările vizate de aceste măsuri, la care a participat şi BNR. În urma discuţiilor, autorităţile aus-triece au făcut o serie de modificări asupra proiectului legislativ, ceea ce arată că ascultă şi sunt dispuse să efectueze ajustări. A doua urmare a constat într-o întâlnire la nivel regional pentru o nouă iniţiativă de tip "Viena", pentru a discuta cum să aibă loc procese de dezintermediere (n.r. financiară) fără să afecteze economiile emergente din Europa. Aceasta arată că are loc un proces de dialog şi consultări, ceea ce este un lucru bun.

Reporter: Ce progrese s-au realizat în privinţa arieratelor?

Jeffrey Franks: La nivelul Guvernului situaţia este destul de bună. Arieratele sunt foarte mici, fiind aproape eliminate. La nivelul sistemului de asigurări sociale s-au realizat, de asemenea, progrese semnificative, deoarece Guvernul le-a oferit fonduri adiţionale ca să plătească unele datorii până devin arierate, precum şi unele arierate. Deci, la nivel guvernamental, lucrurile stau bine. La nivelul autorităţilor locale, avem o nouă legis-laţie a finanţelor publice care vizează controlul arieratelor. Este o măsură cu un succes relativ, având în vedere că arieratele nu mai cresc, dar nici nu se reduc atât de repede pe cât ne-am dori.

În schimb, la nivelul întreprinderilor de stat mai sunt multe de făcut. Aici există stocuri uriaşe de arierate, pe care Guvernul le-a redus parţial. Însă rămân foarte ridicate şi necesită eforturi uriaşe ca să fie reduse.

Reporter: Aceste stocuri nu riscă să facă mai puţin atractive pentru investitori companiile de stat, din momentul în care vor fi listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB)?

Jeffrey Franks: Cu siguranţă. Există mai multe moduri de rezolvare a problemei arieratelor. Guvernul poate să le plătească şi apoi să listeze companiile primind, în schimb, un preţ de vânzare mai mare decât ar face-o dacă arieratele nu ar fi plătite. O altă metodă constă în folosirea sumei încasate în urma vânzării pentru a plăti arieratele, cumpărătorii primind, astfel, participaţii la o companie fără arierate. Sau compania poate să fie vândută cu arierate, iar noii proprietari urmează să le plătească. Însă, în acest caz, statul urmează să încaseze un preţ mai mic, corespunzător cu valoarea arieratelor. Lucrăm cu Guvernul să găsim o soluţie de eliminare a arieratelor care să facă aceste companii mai atrăgătoare pentru privatizare.

Reporter: Această variantă pare să fie cea mai puţin favorabilă, având în vedere că, deşi nu presupune costurile plătirii arieratelor, implică riscul obţinerii unor preţuri mai scăzute decât cele dorite.

Jeffrey Franks: Bineînţeles. Sau poate că nimeni nu va dori să cumpere anumite companii din cauză că arieratele sunt foarte mari.

Reporter: Vă mulţumesc!