Din spatele unui Ferrari, CFD-uri pentru frizeri şi coafeze

Mi-am început săptămâna în showroom-ul Ferrari de pe Calea Victoriei (Forza Rossa), asistând la un seminar pentru amatorii de CFD-uri pe acţiuni (contracte pe diferenţa de preţ), Forex pe valute şi alte lucruri fine.

Cum am aflat despre asta?

Ca tot românul amator de subtilităţi financiare, din Click şi Cancan.

Promo-ul suna aşa: "Ţi-ar plăcea să vezi cum tranzacţionează traderii profesionişti? Aşa începe o inovativă iniţiativă a brokerului german, Hanseatic Brokerhouse, care promite să aducă în România secretele tradingului şi ale investiţiilor la bursă, total gratuit. În timp real, traderii vor lua decizii, vor cumpăra şi vor vinde, totul cu o viteză vertiginoasă. Traderii experţi ai Hanseatic Brokerhouse vor imita rock starurile".

M-am înscris pe o listă, am fost convocat pentru 2 decembrie în showroom-ul Ferrari, cu care casa de brokeraj are un parteneriat, şi m-am dus să văd un rock star în ale finanţelor cum se joacă cu bani virtuali, "cu o viteză vertiginoasă".

E util să spun că nu m-a întrebat nimeni în momentul înscrierii sau confirmării prezenţei ce nivel de educaţie fiananciară am, dacă mai auzisem de CFD-uri pe acţiuni. Probabil că băieţii de la Hanseatic Brokerhouse - cu birouri în Germania şi Spania şi relaţii solide cu o bancă nemţească unde şi trimit banii clienţilor din România, "pentru siguranţă", cum ni s-a spus - au considerat că românul are o inteligenţă nativă şi un temperament speculativ înnăscut, aşa încât se poate lansa direct în tranzacţiile cu CFD-uri pe acţiuni şi speculaţii valutare pe Forex "fără comision" (sigur, dacă facem abstracţie de punctele de swap - diferenţialul de dobândă dintre cele două valute implicate) şi fără o pregătire necesară.

În principal, am aflat că este mult mai ieftin, mai cool, mai trendy să tranzacţionezi CFD-uri pe acţiuni (contracte pe diferenţa de curs, n.n) decât să pui banii în acţiuni propriu-zise. În primul rând, la Bursa de Valori Bucureşti nu poţi face short-selling (vânzare de acţiuni în lipsă), apoi e mai sigur să investeşti în acţiuni ale unor companii mari, puternice, mai transparente şi vizibile (cam ca Volkswagen), a explicat trainerul nostru.

Cel mai mult m-a amuzat modul în care era vândută ideea preţului mai mic, al comisioanelor mai reduse ca la BVB: "Un broker ia, la BVB, cam 0,8% pentru o tranzacţie de cumpărare sau vânzare, în timp ce comisionul Hanseatic este de numai 0,15%"... Aici nu s-a mai precizat că respectivul comison e raportat la întreaga cantitate de acţiuni tranzacţionate în marjă (cel mai frecvent se operează cu o marjă de 5%). Adică, cumperi acţiuni pentru care plăteşti doar 5% din valoare, urmând să suporţi apoi oscilaţiile valorii pachetului ca şi cum ai fi investit întreaga sumă, dar eşti taxat de broker cu 0,15% din valoarea pachetului integral, nu 0,15% din marjă, adică plăteşti 3% (0,15% x 20) din suma blocată ca garanţie (marjă). 3% parcă e mai mare ca 0,8%...

Una peste alta, rămâne o întrebare: cum se face că la seminariile brokerilor Forex sunt săli pline (că era o sală aproape plină la Forza Rossa), iar la manifestările de popularizare organizate de BVB cam bate vântul? E numai vina vânzătorilor de iluzii forexiste sau e şi ceva lipsă de imaginaţie la strategii a bursei clasice?