DINU MALACOPOL, AKTA: "Efectele neimpozitării salariilor din IT nu au fost niciodată evaluate"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 februarie 2018

"Efectele neimpozitării salariilor din IT nu au fost niciodată evaluate"

"Visul oricărui angajat de call center este să lucreze la stat, unde sunt cele mai mari salarii"

"Lipsa unei baze de date unice - o problemă de strategie naţională"

AKTA vrea să încheie un parteneriat cu o bancă, pentru prestarea serviciilor financiare prin punctele sale de vânzare

Inexistenţa unei baze de date naţionale unice este o problemă de lipsă de strategie a ţării în domeniul guvernării digitale, consideră Dinu Malacopol, CEO AKTA. Domnia sa susţine că, indiferent câţi specialişti IT am avea, dacă nu avem o strategie naţională prin care să li se spună aces­tora ce trebuie făcut pentru a putea migra către o economie dezvoltată, atunci nu vom avea niciodată o administraţie modernă. Dinu Malacopol ne-a vorbit, într-un interviu, des­pre evoluţia şi problemele din sectorul de IT&C, precum şi despre strategia de dezvoltare a companiei pe care o conduce.

Reporter: Legat de încurajarea specialiştilor din IT, sunt voci în dezacord cu reducerea impozitelor şi taxelor aplicate veniturilor din în acest sector, pe motiv că statul face discriminare între IT-işti şi, de exemplu, medici sau profesori. În acelaşi timp, sunt şi opinii care aprobă măsura de neimpozitare a salariilor din IT. Dumneavoastră cum vedeţi aplicarea unor facilităţi fiscale în domeniu?

Dinu Malacopol: Adevărul este undeva la mijloc. Dacă vorbim despre educaţie, sănătate, de partea de siguranţă naţională, atunci putem spune că acestea sunt chestiuni vitale pentru un sistem, fiind greu să discutăm însă despre o valoare adăugată pe termen scurt. Învăţământul, dacă este făcut aşa cum ne dorim, probabil că are nevoie de 10-20 de ani ca să înceapă să producă la nivel de performanţă internaţională. Sănătatea la fel - este nevoie de investiţii, de stabilizarea forţei de muncă. Dacă vorbim de mediul de business însă, este altă discuţie. Acolo ar trebui să avem o strategie naţională şi dacă IT-ul local este inclus în strategia naţională, atunci este foarte bine.

Totodată, măsura de neimpozitare a salariilor din IT cred că a fost adoptată în urmă cu 15 ani, dar nu au fost niciodată evaluate efectele, nu am văzut niciodată o analiză în acest sens. Ce s-a întâmplat în aceşti 15 ani? Au produs universităţile mai multă forţă de muncă în IT? A devenit domeniul mai atractiv? Câţi specialişti au plecat din ţară?

Reporter: Aş completa întrebând care este produsul finit, la nivel naţional? Pentru că nu avem o bază de date solidă nici în sănătate, nici în educaţie, nici în domeniul fiscal...

Dinu Malacopol: O construcţie de economie digitală porneşte de la partea de jos, care înseamnă bazele de date. Există nenumărate baze de date despre aceiaşi oameni, însă unii au baza cu datale de identificare, alţii au datele fiscale, alţii pe cele de sănătate. O singură bază de date care să conţină toate aceste informaţii ar constitui fundamentul unei construcţii despre care vorbiţi, cu sisteme în care nu mai trebuie să te deplasezi, să faci cozi etc. Aceasta este o problemă de strategie. Niciun guvern nu a unificat până acum bazele de date din diverse ministere ca să înceapă să construiască o platformă de guvernare modernă. Sistemele sunt relativ simple, cunoscute şi pot fi cumpărate de oriunde din lume, dar fiecare stakeholder guvernamental din România şi-a făcut construcţia lui - o bază de date pe care nu a împărţit-o cu ceilalţi, a tot adăugat sisteme, software etc. Şi toată lumea este nefericită.

Spuneţi că avem specialişti. Putem să avem orice, dacă nu avem o strategie, nu avem nimic. Specialiştii construiesc, dar trebuie să le ceri ceva clar, specific, măsurabil. Ca să ceri ceva, trebuie să ştii ce ai în faţă peste 5-10 ani şi după aceea începi să construieşti. Noi încercăm să inventăm apa caldă şi facem sisteme extraordinare care nu comunică între ele şi omul trebuie să se ducă să ia hârtia dintr-o parte, să o ducă în cealaltă parte şi tot aşa.

Reporter: Vă rog să îmi spuneţi cum evoluează piaţa IT, sector în care susţinem că avem cei mai buni specialişti, pe care îi sprijinim inclusiv fiscal?

Dinu Malacopol: IT este o piaţă unde există elite, programatori şi dezvoltatori de aplicaţii, dar şi operaţiuni de outsourcing, input de date sau alte operaţiuni logistice pentru marile corporaţii occidentale. Elitele sunt reprezentate de cei care ştiu programare şi cod, pentru că acestea se plătesc bine, iar ceilalţi alcătuiesc o forţă de muncă ce face back-office pentru marile corporaţii. Problema noastră este să menţinem vârfurile, pentru că acolo se fac banii atât pentru firme, dar şi ca economie naţională. Aici apare discuţia legată de învăţământul românesc, de încurajarea elitelor etc.

"Intenţionăm să lansăm un canal de televiziune"

Reporter: Trecând la piaţa telecom, pe care şi activaţi, în ce mod a evoluat aceasta, în ultimii ani? Mai este loc de alţi competitori?

Dinu Malacopol: Piaţa telecom din ţara noastră este foarte competitivă, pentru că sunt jucători mari în domeniu care, de-a lungul timpului, au adus tehnologii bune şi, ca atare, raportul calitate-preţ este unul mult mai bun decât în alte ţări. În ceea ce priveşte actorii din piaţă, a existat tot timpul o consolidare, jucătorii locali s-au transformat în regionali şi după aceea în naţionali. Noi reprezentăm o companie medie, adică suntem cel mai mic dintre cei mari şi cel mai mare dintre cei mici. Segmentul pe care activăm noi este piaţa din afara oraşelor mari, iar strategia a fost să dezvoltăm servicii de telecomunicaţii în zonele mici urbane şi rurale. Reţelele noastre sunt construite în aceste zone. În mod tradiţional, am început în urmă cu 20 de ani să furnizăm servicii video pe reţelele respective - televiziune prin cablu (analogică, după aceea digitală), la care s-a adăugat internetul, telefonia fixă şi acum telefonia mobilă. Avem aşa numitul sistem "quad play" - patru servicii către acelaşi client, împachetate, pe aceeaşi factură. Suntem, din punct de vedere al acestui "quad play", în topul jucătorilor din România, alături de RCS, Telekom şi, mai nou, Orange.

Reporter: Ce cotă de piaţă aveţi?

Dinu Malacopol: La nivelul ţării, avem peste 10% din piaţă, dacă vorbim de servicii video. Desigur, cota de piaţă se împarte în funcţie de tehnologii, de numărul de servicii oferite etc., dar pentru noi a fost foarte important că am ajuns în acest top 4 jucători care oferă "quad play", că suntem printre jucătorii care oferă conţinut exclusiv - avem un program de televiziune pe care îl operăm noi, Cinemaraton, singurul program de televiziune dedicat cinematografiei româneşti şi care urmează să împlinească în curând un an de funcţionare. Este realizat de AKTA şi distribuit pe reţeaua noastră, către clienţii proprii şi către clienţii Telekom.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi?

Dinu Malacopol: Ca strategie, un motor de creştere este Internetul, pentru că aici cererea creşte, iar, în prezent, numărul solicitărilor creşte mai mult la noi faţă de marile oraşe, pentru că ele sunt acoperite deja cu reţea de Internet.

De asemenea, în trimestrul al IV-lea din 2017, am lansat telefonia mobilă pe baza unui contract MVNO (Mobile Virtual Network Operator). Practic, suntem un operator virtual de telefonie mobilă şi aici vedem din nou un motor de creştere.

Mai intenţionăm să lansăm un canal de televiziune, care, de asemenea, va fi în reţeaua noastră şi, eventual, va fi distribuit şi de alţi operatori, pe baze comerciale.

Un alt proiect interesant vizează prestarea de servicii financiare de tip banking, în zonele noastre. În România, zonele non-urbane sunt, practic, lipsite de orice servicii. Până astăzi, băncile nu au considerat interesantă această parte a ţării şi, în momentul de faţă, o văd ca pe o zonă de creştere, iar noi începem să căutăm un parteneriat prin care să distribuim servicii financiare către clienţii noştri. Aşa cum avem un parteneriat pentru încasare de facturi cu un astfel de operator, care utilizează infrastructura noastră pentru încasarea facturilor, în acelaşi mod intenţionăm să ajungem la un parteneriat cu o bancă, probabil, pentru servicii financiare. Practic, intenţionăm să transformăm prezenţa noastră fizică, prin punctele de vânzare, într-un centru de servicii unde să fie efectuate operaţiuni financiare.

Reporter: Câte astfel de puncte de vânzare aveţi?

Dinu Malacopol: Avem peste 100 de centre şi, în funcţie de acest proiect, vom analiza posibilitatea extinderii noastre în teritoriu.

Reporter: Cât la sută din localităţile mici din ţară sunt acoperite de AKTA?

Dinu Malacopol: Suntem prezenţi în 34 de judeţe şi acoperim peste 3.000 de localităţi. Vorbim de 1 milion şi jumătate de case. În momentul de faţă, în România sunt în jur de 7 milioane de case, dintre care noi avem peste un milion şi jumătate, restul fiind în marile oraşe şi în alte zone.

Reporter: Care este valoarea investiţiilor realizate anul trecut?

Dinu Malacopol: Cifra de afaceri a fost, anul trecut, de 65 de milioane de euro şi am avut o investiţie de 7 milioane de euro. În 2018, intenţionăm să investim 10 milioane de euro.

Reporter: În 25 mai urmează să intre în vigoare noul Regulament pentru protecţia datelor personale (GDPR). Cum va influenţa acesta activitatea firmelor şi cât de pregătit este mediul de afaceri pentru implementarea lui?

Dinu Malacopol: GDPR este o încercare pentru mediul de business, întrucât trebuie rapid implementat un astfel de proiect complex. Totul porneşte de la o analiză şi sunt firme specializate care fac astfel de analize, despre modul în care operatorii gestionează datele personale. Acum se vine cu un cadrul de reglementare foarte clar, iar pentru firmele care gestionează astfel de date este o investiţie semnificativă şi o responsabilizare mai mare. Ca investiţie, vorbim de zeci de mii de euro pentru o companie medie cum suntem noi. Este o investiţie ce reflectă responsabilitatea firmei în acest domeniu.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi?

Dinu Malacopol: Avem 1800 de salariaţi.

Reporter: Care sunt problemele cu care se confruntă AKTA?

Dinu Malacopol: Aceleaşi cu ale tuturor investitorilor - fiscalitatea, lipsa de stabilitate şi predictibilitate etc. În plus, există o problemă suplimentară referitoare la forţa de muncă tehnică. În momentul de faţă, în vestul Europei există proiecte foarte mari, cum ar fi, de exemplu, construcţia de reţele de fibră optică. Foarte multe proiecte de acolo se derulează cu oameni din România, care au fost, practic, calificaţi în ţara noastră, de companiile de telecomunicaţii de aici şi acum lipesc fibră optică în Anglia, în Germania, în pieţe importante unde există proiecte foarte mari în domeniu. Acest aspect creează o presiune asupra noastră, adiţională creşterii costurilor generale, prin creşterea salariilor şi a taxelor, o presiune suplimentară referitoare la identificarea unei forţe de muncă deja calificate sau la calificarea unor specialişti.

Reporter: Ce soluţii consideraţi că ar trebui luate pentru rezolvarea acestor probleme?

Dinu Malacopol: Eu cred că aici vorbim de cerere şi ofertă, iar educaţia românească este total deconectată de cererile industriei.

Nu ştiu câtă industrie metalurgică mai este în România, dar Politehnica produce zeci, ca să nu zic sute de ingineri metalurgi. La fel se întâmplă în avocatură. Niciodată industria nu a fost racordată la învăţământul profesional şi la învăţământul superior. Este o ruptură care durează de peste 20 de ani şi, dacă vorbim de economie digitală, nu înţeleg de ce Universităţile din România cheltuiesc bani publici ca să producă specialişti în domenii care nu au căutare. Dacă ne uităm la call centere, există absolvenţi de orice facultate umanistă, orice facultate economică etc. În acelaşi timp, visul oricărui angajat de call center este să lucreze la stat, unde sunt cele mai mari salarii.

Aşadar, realitatea este că, pe de o parte, se produc specialităţi care nu au nicio cerere şi, pe de altă parte, există disparitatea aceasta între ce poate să ofere industria privată şi ce poate să ofere administraţia sau companiile mari de stat. Revenind la partea tehnică, de inginerie electrică, eu m-aş bucura să existe un plan pe 20 de ani în care Politehnica să îşi dubleze numărul de locuri la facultăţile de computer sciences sau electronică.

În acelaşi timp, ne uităm la discuţia care s-a iscat referitoare la plata studiilor. Anglia este un exemplu de ţară cu educaţie la nivel mondial, iar în Anglia un cetăţean britanic sau european ca să facă facultate contractează un împrumut de la stat pe care trebuie să îl ramburseze ulterior, dintr-un număr de salarii, în anumite condiţii. Mi se pare absolut normal să se întâmple aşa, pentru că, până la urmă, noi, din taxele noastre, plătim în momentul de faţă o producţie de ingineri metalurgi, de exemplu, care nici nu vor lucra vreodată în industria respectivă.

Reporter: Una din provocările actuale este zona de cyber security. Cum se protejează firmele de atacurile cibernetice, care se înmulţesc tot mai mult?

Dinu Malacopol: Actorii economici se pregătesc, însă întrebarea este dacă avem o strategie la nivel naţional prin care să se protejeze administraţia. Acolo sunt punctele slabe, acolo există foarte mulţi administratori, multe baze de date care nu comunică între ele şi acestea sunt vulnerabilităţi.

Reporter: Ce părere aveţi despre intenţia de a realiza cât mai multe proiecte de smart city?

Dinu Malacopol: În momentul de faţă există nu ştiu câte definiţii ale inteligenţei artificiale, dar nimeni nu ştie foarte clar ce este aceasta. Aşa şi cu smart city - nimeni nu ştie exact ce este. Probabil că cea mai bună definiţie ar fi un concurs de idei despre "cum facem viaţa comunităţilor mai uşoară". După acest concurs, primăria trebuie să implementeze astfel de proiecte. Dar, până în momentul de faţă, singurele proiecte de smart city pe care le-am văzut au fost dezvoltate tot în interiorul unor campusuri ale unor firme private care au făcut primele clădiri cu senzori, economisesc etc.

Pentru smart city trebuie să pornim tot de la o strategie, care să conţină punctul unde dorim să ajungem cu un anume oraş peste 20 de ani şi, în funcţie de răspuns, să începem să creionăm distribuţia de inteligenţă ca, până la urmă, locuitorii să fie mulţumiţi şi fericiţi. În prezent, nu ştiu în câte oraşe sau localităţi din România locuitorii sunt mulţumiţi de ceea ce au. În sfârşit, după ce creionăm aceste proiecte, în primul rând ne orientăm către bani şi către sursele de finanţare. Cam aşa stau lucrurile pe partea de smart city.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Tariceanu nu se simte confortabil fata de neimpozitarea specialistilor IT. Bine ca rinocerii se simt OK cu neimpozitarea hoardelor incolonate in BOR.

    Iata o evaluare :

    Atentie : sunt neimpozitati numai programatorii (cei care fac programe) , in numar de cateva zeci de mii , la care prin acte , se poate dovedi , ca in anul respectiv , au produs programe , in valoare de cel putin 10.000 de EUR. 

    Acestia sunt la privati , deci produc plusvaloare pentru economie . Cu IT-ul s-a ajuns la 6% din PIB cu perspective de crestere pana la 12%  

    Dar hai sa-i omoram , noi nu avem nevoie sa avem nevoie de cresterea PIB-ului . 

    Avem nevoie insa de cresteri la cei care consuma acest PIB : bugetarii . 

    si alte scheme din ce in ce mai ingenioase . Si hai sa fie si acestia

    neimpozitati : cercetatori , BOR etc. 

    iAceasta facilitate a fost acordata companiilor din IT pentru a putea oferii salarii nete mai mari la costuri mai mici, adica de a ramine competitive. In IT salariile se negociaza pe net iar in CM se trece salariul brut rezultat. Cu scutirea de impozit rezulta un salariu brut mai mic la un salariu net negociat, de aici rezulta cheltuiala mai mica a angajatorului. Angajatul cistiga un salariu net mai mare prin neretinerea impozitului insa avind un salariu brut mai mic pierde la pensie (contributie mai mica) IT-stii nu sunt apriori scutiti de impozit si anume poti fii scutit numai in cazul in care lucreaza in companii care indeplinesc conditiile stipulate in lege si daca compania este dispusa sa acorde aceasta facilitate. Mai mult daca lucrezi ca PFA si ai contracte in valuta chiar daca indeplinesti toate conditiile nu esti scutit de impozit!

    discriminare este si prin faptul ca un profesor munceste 18 ore pe saptamana, iar ceilalti muncesc peste 180

    1. Si daca ar munci 7 zile din 7, ziua la tine ar avea aproape 26 ore!!!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
IBC SOLAR
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9760
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4612
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2832
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9711
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.0804

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb