Taxa clawback, prin intermediul căreia industria farmaceutică a susţinut în perioada 2013-2017 tratamente ale pacienţilor români în valoare de 7 miliarde lei, va creşte dat fiind că alocarea bugetară pentru medicamente este la acelaşi nivel din anul 2012, a precizat Liviu Popescu, director Relaţii Externe al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), prin intermediul unui comunicat de presă.
,,Atragem atenţia că bugetul alocat medicamentelor, acelaşi în ultimii 5 ani, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru medicamente pe cap de locuitor.
Dacă statul nu suplimentează alocările pentru medicamente în bugetul anului viitor, taxa de clawback va depăşi în 2018 25% din valoarea medicamentelor decontate şi e foarte probabil că acest lucru va genera din nou probleme de disponibilitate pentru medicamente vitale pe piaţa din România. Finanţarea nevoilor de tratament în creştere pentru pacienţii din România a fost lăsată exclusiv în seama industriei farmaceutice. Noi am propus o serie de soluţii pentru modificarea mecanismului de clawback, dar şi pentru creşterea bugetului alocat medicamentelor pentru a evita creşterea taxei clawback", a declarat Liviu Popescu.
Potrivit sursei citate, în trimestrul trei al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 19,42%, cu un punct procentual mai mare decât trimestrul anterior, când a fost 18,5% şi cu patru puncte procentuale mai mare decât în acelaşi trimestru al anului 2016, când valoarea a fost de 14,91%.
,,Este nefiresc ca autorităţile să refuze să trateze toţi pacienţii români şi să transfere această responsabilitate către producătorii de medicamente printr-o suprataxare nesustenabilă, ignorând apelurile repetate şi soluţiile propuse de producători pentru ajustarea acesteia. Este nefiresc şi că nu avem acces la datele utilizate în calculul taxei clawback. Este nevoie de mai multă transparenţă şi predictibilitate, atât în ceea ce priveşte cifrele pentru calculul taxei, dar şi privind sectoarele din Sănătate unde au ajuns banii colectaţi prin taxa clawback", a adăugat Liviu Popescu.
ARPIM propune o serie de soluţii pe termen scurt şi mediu pentru dezvoltarea unui mecanism de calcul sustenabil al taxei clawback, dar şi pentru creşterea bugetului alocat medicamentelor: eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback; plafonarea taxei clawback, ceea ce ar da mai multă predictibilitate acestei taxe care variază în prezent de la trimestru la trimestru; creşterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior; creşterea trimestrială a bugetului cu 200 milioane lei, sumă care poate fi colectată din aplicarea unei taxe pe băuturi şi alimente cu conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii . Din 2012 şi până azi, obezitatea a crescut cu 30% în rândul copiilor şi cu 10% în rândul adulţilor.