DNA afirmă că a respectat legea şi jurisprudenţa Înaltei Curţi în anchetarea OUG 13

Comunicatul de presă publicat pe site-ul DNA precizează:

"Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susţinut de amploarea dezbaterilor, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare şi relaţii Publice este abilitat să prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal şi măsurile dispuse:

1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunţului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală.http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044

Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care statuează că procurorul are obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situaţiile în care sesizarea priveşte adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial.

Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinţei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a arătat că:

"În cazul în care susţinerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficienţă a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerinţelor unui proces echitabil.

În acest context, cerinţa de promptitudine şi diligenţă rezonabilă este implicită.

Mai mult, în circumstanţe cum sunt cele în speţă, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de aşteptat o rigoare mai mare din partea autorităţilor în ancheta desfăşurată."

Astfel, respectând dispoziţiile legale şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori, ridicări de documente, procurorul având obligaţia de a efectua o anchetă penală efectivă.

2. Apariţia unor decizii ale Curţii Constituţionale care interpretează dispoziţiile constituţionale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituţii reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.

Aceste decizii vizează principii constituţionale care nu au mai fost analizate până la acel moment şi care pot duce la apariţia unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanţii instituţiilor.

În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituţională a constatat existenţa unor conflicte de natură constituţională, determinate de încălcarea unor principii constituţionale, între:

- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);

- Preşedintele României şi puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);

- Guvernul României şi Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);

- Guvernul României şi Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).

3. Potrivit Constituţiei, procurorii reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Având în vedere statutul şi atribuţiile conferite de Lege şi Constituţie, actele şi soluţiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanţelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii".