DNA are în lucru peste 7.600 de dosare, care vizează corupţia la nivel înalt

Procurorii sunt interesaţi mai mult de "efectele dramatice" ale corupţiei, nu de atacurile care vin dinspre persoanele cercetate, a declarat, ieri, într-un interviu pentru Agerpres, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Şefa DNA a mai afirmat că, până în prezent, se află în lucru peste 7.600 de dosare penale, toate vizând corupţia la nivel înalt: "Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Aşa cum spune şi competenţa prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupţia la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câţi sunt demnitari sau câte persoane cu funcţii importante, pentru că noi ţinem statistica în funcţie de infracţiunile care se comit, şi acestea se referă la corupţia la nivel înalt".

Despre procentul de achitări, Kovesi a precizat că este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, nefiind un lucru care să îngrijoreze.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că procurorii se confruntă cu problema imunităţilor, în special a imunităţilor care vizează miniştri sau foşti miniştri care sunt suspectaţi de fapte care sunt săvârşite în timpul mandatului şi care au imunitate pe viaţă: "În astfel de situaţii, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în Parlament de exemplu, nu se autorizează şi nu se votează pentru începerea urmării penale. Da, în astfel de cazuri, justiţia este blocată de un vot politic".

Despre progresele privind recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA, şeful DNA a spus: "Recuperarea efectivă a prejudiciilor nu este competenţa DNA, este competenţa Ministerului Finanţelor care trebuie să pună în executare hotărârile judecătoreşti de condamnare. DNA are în competenţă doar identificarea bunurilor şi sechestrarea acestora până se pronunţă o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare şi, desigur, de confiscare a acestor bunuri.

Pot să vă spun că, de la începutul anului până în prezent, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri şi valori în cuantum de aproximativ 250 de milioane euro".

Recent, Tribunalul Bucureşti a declarat ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul primarului municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu. Procurorul şef DNA a precizat: "Nu avem o decizie judecătorească de stabilire sau nu a vinovăţiei sau a nevinovăţiei. O să remediem ceea ce va dispune judecătorul.

Odată dosarul finalizat de procurori în camera preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării şi legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situaţii în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situaţii, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau să îndrepte anumite chestiuni ce ţin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară.

Am observat că în spaţiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situaţii în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alţi inculpaţi, însă în spaţiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit şi că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situaţii în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu îşi urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzaţia s-a bazat doar pe o singură probă şi acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabileşte nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfăşurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice şi în care s-a precizat în spaţiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat şi este infirmat de chiar însuşi faptul că odată dosarele ieşite din cameră preliminară, acele dosare îşi continuă cursul".

"Procurorii sunt obişnuiţi deja cu atacurile care se fac în spaţiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susţinătorii acestora"

Laura Codruţa Kovesi a declarat, recent, că, mai nou, se angajează firme plătite cu bani mulţi ca să hărţuiască procurorii din DNA. Domnia sa a spus că procurorii din DNA nu sunt nici uşor impresionabili, nu sunt nici îngrijoraţi de astfel de tactici: "Procurorii sunt obişnuiţi deja cu atacurile care se fac în spaţiul public de către persoanele pe care le cercetăm sau de către susţinătorii acestora. De foarte multe ori, au fost astfel de atacuri imediat după ce anumite proceduri au fost declanşate. Sunt atacuri la care noi nu putem să ieşim şi să explicăm ce avem în dosar pentru că ne este interzis acest lucru. Singurul nostru răspuns este să finalizăm dosarele cât mai repede şi mai bine şi răspunsul adecvat vine odată cu hotărârea judecătorească definitivă care se dă în fiecare caz. Am văzut că, de foarte multe ori, au fost situaţii în care am fost acuzaţi că dosarele sunt politice, că dosarele nu sunt solide, că nu avem probe şi cu toate acestea am obţinut hotărâri de condamnare. Deci, suntem într-o fază în care procurorii din DNA sunt suficient de maturi, experimentaţi şi curajoşi încât să facă faţă acestor atacuri. În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupţia şi nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate".

Procurorul şef DNA spune că atacurile asupra procurorilor se fac prin declaraţii publice, prin postări pe Facebook, prin prezentarea unor documente din dosar în spaţiul public: "Trebuie să spun că, potrivit noului Cod de procedură penală, din momentul în care o persoană este învinuită şi i se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect, procurorul trebuie să îi dea copie după tot dosarul, astfel că acesta devine public. De foarte multe ori, se prezintă anumite documente dintr-un dosar, se prezintă anumite probe. Am observat că, de foarte multe ori, se prezintă doar anumite pasaje din anumite documente întocmite de procuror. Pe de altă parte, sunt situaţii în care se fac foarte multe plângeri împotriva procurorilor, la CSM, sau în altă parte. Sunt foarte multe metodele prin care poţi să hărţuieşti procurorii. Uneori, atacurile depăşesc limitele profesionale. De foarte multe ori este atacat un procuror din perspectiva vieţii private, pentru anumite evenimente la care a participat sau pentru anumite lucruri pe care le-a făcut în timpul liber".

DNA a făcut, în acest an, 12 cereri la CSM de apărare a reputaţiei şi independenţei procurorilor din DNA. Laura Codruţa Kovesi spune că este un număr mult mai mare decât în anii trecuţi: "Acestea sunt pârghiile legale la care noi putem apela. Nu ştiu dacă o modificare legislativă poate să limiteze sau să oprească astfel de atacuri".

Potrivit procurorului şef DNA, în acest an, au fost trimise în judecată în jur de 800 de persoane. Au fost condamnate definitiv de către instanţele de judecată în jur de 600 de persoane. Restul cauzelor sunt în curs. Procentul de achitări este la acelaşi nivel ca şi în anii trecuţi, potrivit doamnei Kovesi, care apreciază că, dimpotrivă, calitatea dosarelor este bună, având în vedere că procentul de condamnări în ultimii ani a fost în jur de 90%.