DNA are multă treabă la Transelectrica

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are multă treabă la Transelectrica, derulând în prezent vreo şase investigaţii, susţin surse din piaţă. Procurorii DNA ar ancheta nişte plângeri primite de la investitori spanioli în energie eoliană, care susţin că li s-ar fi refuzat acordarea autorizaţiilor de racordare sau că li s-ar fi pretins mită pentru a li se elibera astfel de autorizaţii. O altă anchetă ar viza contractul de închiriere dintre Transelectrica şi Dagesh Rom, proprietarul Platinum Center (actualul sediu al transportatorului de energie).

Procurorii ar mai strânge date şi despre nereguli în activitatea de import-export energie, activitatea de tranzit şi Piaţa de Echilibrare (care nu privesc fapte de corupţie din Transelectrica), potrivit surselor noastre.

Printre cei care au făcut plângere la DNA s-ar număra, după cum se vorbeşte prin Transelectrica, Corneliu Dică, fost administrator al Eolica Dobrogea.

Sub conducerea acestuia, Eolica Dobrogea a acţionat în instanţă Transelectrica, pe Horia Hăhăianu, fost director general, pe Corneliu Ene, director general adjunct al companiei, şi pe ANRE, pentru că au refuzat nejustificat să încheie un proces verbal privind îndeplinirea unor condiţii de racordare la reţea a parcului eolian de 600 MW de la Cogealac.

Însă acţionarii Eolica au anunţat, la începutul anului, că au renunţat la procesul respectiv, în care erau cerute daune de 118 milioane de euro anual. Eolica susţinea, la acea dată, că acţiunea în instanţă a fost iniţiată de administrator, respectiv Corneliu Dică, fără bază legală şi fără acordul acţionarilor. Astfel, compania cu acţionariat elveţian, Eolica, a anunţat că administratorul de atunci, Corneliu Dică, a decis singur să înainteze acţiuni în instanţă în numele Eolica Dobrogea împotriva unor instituţii, entităţi şi persoane din România, printre care Transelectrica şi ANRE.

"Aceste măsuri au fost luate de administrator fără ca acesta să aibă o bază legală, cu încălcarea tuturor codurilor etice şi de business şi fără a avea acordul firmei noastre ca acţionar majoritar, deţinător al 95% din Eolica Dobrogea", se spunea într-un comunicat al companiei.

În octombrie 2012, Iberdrola a anunţat că nu poate continua proiectele eoliene programate pentru piaţa românească, din cauza partenerului Eolica, potrivit lui Adrian Goicea, reprezentantul companiei spaniole în România, aceasta anunţând anterior proiecte de producţie a energiei în valoare totală de 2,5 miliarde euro.

"Nu vindem nimic, dar din cauza partenerului Eolica, care nu şi-a îndeplinit sarcinile, nu suntem în situţia de a le continua", a declarat domnul Goicea, fără să facă alte comentarii.

În 2008, Iberdrola a cumpărat de la Eolica Dobrogea 50 de proiecte eoliene, cu o capacitate totală de 1.600 MW, şi a anunţat că va finaliza toate investiţiile până în 2017, în colaborare cu Eolica. Deocamdată, Iberdrola produce pe piaţa româneas-că energie în centrale eoliene cu o putere de 80 MW, în localitatea Mihai Viteazu din judeţul Constanţa.

Ministerul Economiei anunţa, în mai, că firmele româneşti C-Tech şi Rokura au încheiat cu producătorul chinez de turbine eoliene Sinovel au acord pentru furnizarea de echipamente pentru 1.200 MW eolieni, care urmează să fie dezvoltate în Dobrogea. Firmele C-Tech, Rokura şi Eolica Dobrogea sunt partenerii locali ai Iberdrola.

• Chiria plătită de Transelectrica, luată la puricat

Sursele noastre susţin că procurorii DNA analizează şi modul în care s-au luat deciziile privind închirierea sediului actual al Transelectrica, acuzaţiile fiind că societatea a plătit un preţ dublu faţă de cel practicat pe piaţă la nivelul anului 2009.

Transelectrica a fost nevoită să se mute din Millenium Business Center, unde închiriase circa 4.600 mp, în urma unui incediu. În iulie 2009, Consiliul de Administraţie (CA) a respins închirierea unui spaţiu de 7.700 mp pe motiv că oferta avea un preţ pe mp de circa 20 de euro, în condiţiile în care preţul din piaţă era de 10 euro/mp/lună. Ulterior, în noiembrie 2009, membrii CA (Florin Mârza, Gheorghe Seculici, Adrian Băicuşi) au aprobat închirierea la un preţ de circa 20 de euro/mp a imobilului Platinum Center, plătind în avans chiria pe 5 luni, bani cu care Dagesh Rom ar fi finalizat, de fapt, lucrările de amenajare. Contractul de închiriere a fost încheiat pe 5 ani, iar paguba adusă Transelectrica a fost calculată la circa 4,6 milioane euro.

Conducerea Transelectrica de atunci (Adrian Băicuşi) a explicat de ce compania a ales Platinum Center: au fost depuse cinci oferte, din care unele nu au corespuns ariei de interes solicitată de companie (zonă centrală - ultracentrală), iar un investitor nu a răspuns la clarificări. În cursa finală a rămas doar Dagesh Rom cu preţul de 16,9 euro/mp/lună plus TVA pentru închiriere, la care se adaugă 3,6 euro/mp plus TVA taxa de administrare.

Transelectrica a mai arătat urgenţa încheierii contractului de închiriere (sediul vechi devenise complet impracticabil după incendiu) şi faptul că ceilalţi ofertanţi concurenţi ai Dagesh Rom au oferit preţuri de închiriere de 17-18 euro/mp. În clădirea distrusă de incendiu, Transelectrica plătea circa 21 de euro/lună plus taxe de administrare.

Surse din companie susţin că procurorii investighează şi necesitatea Transelectrica de a cumpăra Platinum Center pentru suma de 27 milioane de euro (raportul de necesitate şi primele negocieri fiind demarate de fostul director general Ion Marius Mateescu), considerată supraevaluată pentru această perioadă.

• Unii furnizori ar fi fentat plata unor taxe

Anchetele DNA mai vizează, după cum sursele citate, şi operaţiunile de import-export în perioada 2009 - 2011, precum şi tranzitul de energie electrică. Se pare că unii furnizori nu au mai plătit contravaloarea serviciilor de transport şi sistem aferente operaţiunilor de import-export, raportând activitatea ca fiind tranzit (scutită de taxe). Astfel, Trans-electrica ar fi ieşit în pagubă cu vreo 30 de milioane de euro.

Procurorii DNA ar fi fost informaţi că în 2010 unii traderi de energie (printre care s-ar regăsi Rudnap, EFT, Edison Trading şi Statkraft) şi-au diminuat considerabil operaţiunile de export (40%), raportând creşteri spectaculoase (de circa şase ori) ale tranzitului, tocmai ca să nu plătească taxele aferente, mai spun sursele din Transelectrica.

Procurorii investighează acum legalitatea acestor operaţiuni şi strâng date tehnice privind natura operaţiunilor realizate de furnizorii în cauză.