UPDATE/ DNA: "Propunerile de modificare a legilor justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii procurorilor din DNA"

Actualizare 12:28 Dragnea, despre criticile DNA la modificarea legilor justiţiei: "Dacă nu ne arestează pe toţi, mai rămânem câţiva să dezbatem în Parlament"

Dacă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu arestează toţi parlamentarii, vor mai rămâne câţiva în Parlament care să încerce să dezbată şi să voteze forma finală a propunerii, a declarat astăzi Liderul PSD, Liviu Dragnea, despre faptul că DNA a criticat proiectul de modificare a legilor justiţiei.

"Dacă nu ne arestează pe toţi, să mai rămână unii dintre noi care să încerce să dezbată în Parlament, pentru că încă în România legile se dezbat şi se aprobă în Parlament", a afirmat Dragnea, potrivit News.ro.

Întrebat dacă majoritatea parlamentară va ţine cont de protestele din ţară când va lua decizia finală în privinţa legilor justiţiei, liderul PSD a spus că trebuie să se ţină cont de tot poporul român şi de ceea ce se doreşte la nivelul întregii societăţi.

El a susţinut: "Trebuie să ţii cont de tot poporul român şi eu cred că înainte de toate trebuie să ţinem cont de ceea ce se doreşte la nivelul întregii societăţi, de ceea ce vor spune corpurile profesionale din acest sistem, vom asculta absolut toate argumentele, indiferent că vor fi prezentate cu patimă sau cu mai puţină patimă, pentru că Parlamentul decide. În semifinală, preşedintele promulgă sau întoarce înapoi. Dezbaterea parlamentară va începe după ce vor fi ascultate toate argumentele şi acele argumente vor putea fi repetate şi în timpul dezbaterii parlamentare".

Dragnea a mai spus că nici nu a înţeles care a fost adevăratul motiv al celor care au protestat: "Nu vreau să comentez acum prea mult despre acele proteste. Nu am înţeles foarte mult care era de fapt principalul motiv, dacă şi creşterea vârstei de acces în magistratură a reprezentat un punct de supărare pentru anumite instituţii, pentru mine chiar este foarte ciudat".

(S.A.)

------------

Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA s-a reunit luni pentru a discuta propunerile de modificare a legilor justiţiei, prezentate săptămâna trecută de Tudorel Toader, şi a ajuns la concluzia că "modificarile la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie", potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei: trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, de natură să aducă atingere independenţei magistraţilor; modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea - credinţă, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condiţiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată); înfiinţarea unei Direcţii specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare; introducerea unor condiţii privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puţin 5 ani de activitate efectivă pentru candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităţilor sociale şi va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri; introducerea condiţiei de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistraţi şi de experienţa necesară pentru exercitarea acestei funcţii (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcţia de procuror general este de doar 10 ani); judecătorii şi procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă, care lipseşte de conţinut conceptul promovării pe loc.

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri: procedura de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; majorarea vechimii la 8 ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul D.I.I.C.O.T. şi D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienţei în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcţionării celor două structuri specializate şi nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora; majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal şi de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar şi care nu corespund atribuţiilor concrete pe care le presupun aceste funcţii; infirmarea soluţiilor adoptate de procuror şi pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenţa funcţională a procurorilor; trecerea de pe funcţia de procuror pe cea de judecător şi invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obţinut pe baza unor examene de către magistraţi; separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conţinutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituţional al magistraturii.

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la patru ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum şi eliminarea posibilităţii reîncadrării pensionarilor în funcţia de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.