Dobânzile la depozite nu mai dau profit, doar protejează capitalul

Cei care au economii plasate în depozite bancare nu trebuie să se mai aştepte la profit din dobânzi, subliniază analiştii economici, apreciind că, în condiţiile actuale de piaţă, rolul depozitelor a rămas doar cel de protecţie a banilor, nu şi de rentabilitate.

Specialiştii atrag atenţia că dobânzile ajunse, din punct de vedere nominal, aproape de zero, mai ales în cazul depozitelor în valută, sunt, de fapt, real negative, dacă luăm în calcul rata inflaţiei.

Economistul Adrian Mitroi, din cadrul CFA România, susţine: "În termeni reali, dobânzile la depozitele în alte valute decât în lei sunt negative, întrucât inflaţia, chiar la un nivel redus, coboară nivelurile dobânzilor, deja ajunse aproape de zero. Deşi inflaţia se măsoară pe o anume perioadă, iar dobânzile pe o altă perioadă, totuşi, de principiu, dobânzile reale pentru depozitele în valută coboară sub zero. Aici vorbim de puterea de cumpărare".

Potrivit domniei sale, în prezent, nu mai vorbim despre rentabilităţi ale capitalului nostru: "Nu intervine returul de capital, ne mulţumim să ne protejăm capitalul. Este cel mai bun lucru pe care îl poate face economia, pentru că nu mai poate să ne aducă rentabilitate.

Acum, funcţionăm pe premisa că, "dacă nu rişti, nu câştigi". Înainte, rata fără risc presupunea o rentabilitate mică, dar pozitivă. Depozitele reprezintă cel mai fără risc plasament, dar cel mai puţin rentabil". Singura variantă este reorientarea orizontului investiţional, pe minim 2-3 ani, întrucât prima de maturitate face sens, ne-a precizat domnul Mitroi, adăugând, însă, că şi aici putem avea surprize, întrucât, "în condiţii de necartografiere din punct de vedere economic, putem avea efecte secundare din cauza deflaţiei".

Acum, cea mai slabă poziţie este cea de creditor, spune economistul, menţionând că este mult mai confortabil să fii debitor, cu amendamentul ca moneda în care ai creditul să nu se aprecieze".

"Într-o lume hipercompetitivă, nu poţi avea decizii robuste şi infailibile. Cea mai bună abordare este protecţia capitalului, mulţumindu-te şi cu randament real negativ", conchide Adrian Mitroi, subliniind: "Când sistemul financiar nu dă nimic, nu trebuie să-l mai căutăm".

Cel mai recomandat, în momentul de faţă, este să investim în activele personale, este de părere domnia sa.

Specialistul apreciază că investiţiile imobiliare perfecte nu există: "Pe termen lung, din punct de vedere al consumatorului de credit, valoarea economică a unei investiţii imobiliare este negativă, luând în calcul costurile de finanţare, resursele alocate pentru întreţinere etc.

Cea mai proastă idee este să-ţi cumperi un imobil pe datorie ca să-ţi achiţi ratele din chiria încasată".

Adrian Mitroi concluzionează că cea mai sigură rămâne piaţa de capital, pentru că este "cea mai lichidă, mai îndepărtată de ciclurile economice şi cu o granularitate mai mare".

În condiţiile actuale, contul de economii se apropie tot mai mult de depozite, diferenţa majoră dintre cele două constând în faptul că primul dintre acestea "oferă convenienţa de a-l avea la dispoziţie", este de părere reprezentantul CFA, care este de părere că "băncile nu fac favoruri legate de conturile de economii, ce reprezintă nişte conturi curente cu dobânzi puţin mai ridicate".

În opinia analistului economic Dragoş Cabat, deşi doar unele dobânzi se mai menţin real pozitive, nu ar fi normal ca acestea să fie mai mari, având în vedere situaţia actuală din piaţă.

"Dacă dorim ca dobânzile la credite să scadă, nu putem avea dobânzi mai mari la depozite", ne-a declarat domnia sa, subliniind că depozitele îşi pierd rolul de a aduce profit, păstrându-şi doar calitatea de a oferi siguranţă plasamentelor.

"Cine doreşte să îşi rişte banii şi vrea dobânzi mai mari trebuie să mergă pe piaţa de capital", a conchis Dragoş Cabat.

Încă de la începutul acestui an, economiştii estimau că trendul de scădere a dobânzilor la depozite va continua pe tot parcursul lui 2015, starea fiind una generală, la nivel global.

"Dobânzile sunt la minime istorice. Problema noastră este că nu suntem obişnuiţi cu astfel de dobânzi scăzute. Nu s-a mai întâmplat până acum aşa ceva la noi. Este o realitate nouă, la care trebuie să ne adaptăm", ne-a spus, în martie, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Oamenii au ca alternativă să investească banii în consum sau să-i plaseze în fonduri mutuale, în investiţii directe pe bursă, în achiziţii de titluri etc., dar toate aceste alternative presupun şi riscuri ridicate.

• Rata medie a dobânzilor la depozitele în euro nu depăşeşte 1,2%

Rata medie a dobânzilor la depozitele în lei nu depăşea, ieri, nivelul de 2,35%, indiferent de termen (1,54% pentru depozitele la o lună, 1,96% pentru cele la 3 luni, 2,35% pentru depozitele constituite la 9 luni şi 2,22% pentru cele la 12 luni), în timp ce rata medie a dobânzilor la depozitele în lei era de maxim 1,2% (0,85% la trei luni, 1% la 6 luni, 1,15% la nouă luni şi 1,2% la 12 luni), potrivit calculelor Conso.

În ceea ce priveşte depozitele în lei, cea mai mare dobândă pentru cele constituite la o lună era, ieri, la Nextebank, respectiv 2,5%, în timp ce dobânda cea mai mică putea fi găsită la BCR (0,3%, de la 1,15% în 14 ianuarie 2015). Nexte Bank şi Marfin Bank oferă cea mai mare dobândă din piaţă la depozitele la trei luni - de 2,6% (de la 3,10, în urmă cu cinci luni) -, la polul opus aflându-se CEC Bank, cu 1% (faţă de 2,15% în ianuarie). Nivelul maxim al dobânzii creşte, pentru depozitele la şase luni comparativ cu cele la trei luni, doar cu 0,20%, până la 2,8% - la Marfin Bank, cel mai mic nivel cifrându-se la 1,25% (la CEC Bank). Pentru depozitele la nouă şi 12 luni, nivelurile minime ale dobânzilor sunt de 1,25% (de la 2,75% în ianuarie), la CEC Bank şi, respectiv, 1,3% (comparativ cu 2,9% acum cinci luni), la Unicredit Ţiriac Bank. Cele mai mari dobânzi pentru termenele menţionate sunt la Banca Comercială Feroviară (2,75% de la 3,5%), respectiv Marfin Bank (3%).

Pentru depozitele constituite în euro, dobânzile minime sunt de 0,1% la o lună (BCR), 0,2% la trei luni (BCR), 0,5% la şase luni (CEC Bank), 0,75% la nouă luni (Intesa Sanpaoilo Bank) respectiv 0,4% la 12 luni (ING Bank). Depozitele în euro cu cele mai mari dobânzi sunt la Nextebank (1,75% la o lună, 1,9% la trei luni, 2% la şase luni şi 2,1% la 12 luni) şi la Marfin Bank (2,1% la nouă luni). Şi acestea au scăzut constant, de la începutul anului şi până acum.